O veste care cutremură scena politică românească a căzut ca un trăsnet într-o zi aparent obișnuită. Călin Georgescu, numele care a dominat discuțiile publice în ultimele luni, se află acum în centrul unei furtuni juridice de proporții. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a luat o decizie care va marca pentru totdeauna destinul fostului candidat prezidențial. Dar ce anume s-a întâmplat în culisele puterii rămâne încă învăluit în mister.
Alături de Georgescu, alte 21 de persoane se află în aceeași situație dramatică, toate unite de un fir roșu care pare să ducă spre evenimente ce au zguduit România în decembrie 2024. Printre acestea se numără și Horațiu Potra, un nume care va deveni central în această poveste incredibilă. Documentele oficiale vorbesc despre acuzații care par să fi ieșit dintr-un thriller politic, dar realitatea depășește orice ficțiune. Ce s-a întâmplat cu adevărat în acele zile decisive?
Adevărul este că autoritățile au trimis în judecată întregul grup pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, plus alte infracțiuni grave. Totul a început să se contureze pe 7 decembrie 2024, când Călin Georgescu și Horațiu Potra s-au întâlnit într-un loc neașteptat – Centrul de echitație Jbara Horses din Ciolpani, județul Ilfov. Această întâlnire secretă avea să declanșeze o serie de evenimente care puteau schimba cursul istoriei României. Dar planul lor era mult mai complex decât părea la prima vedere.
Discuția dintre cei doi nu era una obișnuită – ei puneau la cale organizarea unor manifestații violente în București, cu un scop clar și periculos: schimbarea ordinii constituționale sau împiedicarea exercitării puterii de stat. Potra, cu pregătirea sa paramilitară, urma să coordoneze acțiuni care să deturneze protestele pașnice în manifestații caracterizate prin violență extremă. Strategia lor se baza pe manipularea emoțiilor colective într-un moment de maximă tensiune socială. Însă autoritățile urmăreau fiecare mișcare a lor.
În aceeași seară de 7 decembrie, la cafeneaua ART CAFFE din Mediaș, Horațiu Potra a reunit un grup de 21 de persoane hotărâte să își urmeze liderul în această misiune periculoasă. Printre ei se numărau Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Lup Andrei-Florin, Borișcă Cristian-Sergiu și mulți alții, toți uniți de aceleași convingeri radicale. Planul era simplu dar devastator: deplasarea spre București cu șapte mașini, urmând ca după sosire să declanșeze proteste care să atragă sprijinul populației. Dar ce urmau să facă cu adevărat era cu totul altceva.
Arsenalul pe care îl pregătiseră pentru această “expediție” era de-a dreptul șocant. Cuțite, bastoane telescopice, boxuri, spray-uri iritante, topoare, două pistoale și 65 de articole pirotehnice periculoase de categoria F4 – toate acestea urmau să fie folosite pentru escaladarea protestelor în acțiuni violente. Membrii grupului erau pregătiți pentru război, nu pentru o manifestație pașnică. În noaptea de 7 spre 8 decembrie, convoiul lor a pornit spre capitală, dar destinul avea să le joace o festă cruntă.
Poliția îi aștepta. Prin filtre organizate pe raza județelor Ilfov și Dâmbovița, toate vehiculele au fost oprite, iar arsenalul mortal a fost descoperit. Dar surprizele nu se opreau aici – ancheta avea să scoată la iveală un adevărat depozit de război la locuința lui Horațiu Potra din Mediaș. Ceea ce au găsit acolo a depășit orice imaginație: trei aruncătoare portabile de grenade, cinci pistoale-mitralieră, 18 pistoale semiautomate, aproape 3.000 de cartușe, peste 40 de grenade de mână și proiectile pentru lansatoare. Dar și mai îngrijorător era faptul că deținea peste un kilogram echivalent trotil și materiale de inițiere.
Rolul lui Călin Georgescu în această conspirație era mult mai profund decât părea la suprafață. Procurorii îl acuză că nu doar s-a întâlnit cu Potra pentru a discuta planul, ci a și transmis mesaje false cu caracter alarmist, inclusiv în emisiuni televizate, și a apelat la lideri de organizații radicale pentru mobilizarea susținătorilor. În seara zilei de 7 decembrie 2024, în emisiunea “Culisele statului paralel” de la Realitatea Plus, Georgescu a comunicat informații false și a îndemnat la continuarea votului, în ciuda anulării alegerilor. Totodată, l-a contactat pe Dan Ciprian Grăjdeanu, liderul organizației radical-naționaliste Frăția Ortodoxă, promițându-i că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn concret la acțiune.
Ancheta a mai dezvăluit existența unor rețele sofisticate de propagandă online care promovau discursuri extremiste, antieuropene și proruse. Aceste rețele au fost activate înainte și după anularea alegerilor, folosind masiv platforme ca Facebook și TikTok pentru a viraliza mesaje pro-Georgescu și materiale care instigau la violență. Scopul era amplificarea tensiunilor sociale și manipularea opiniei publice într-un moment critic pentru democrația românească. Toate aceste acțiuni coordonate urmăreau împiedicarea exercitării puterii legitime a statului și puneau în pericol securitatea națională, transformând ceea ce părea o simplă contestare electorală într-o amenințare reală la adresa ordinii constituționale.