Numele lui Călin Georgescu a devenit brusc centrul unei furtuni politice care amenință să răstoarne tot ce credeam că știm despre candidatul-surpriză la președinție. O descoperire neașteptată din arhivele trecutului a declanșat o avalanșă de întrebări care îi pun în pericol întreaga carieră politică. Documentele care au ieșit la lumină par să spună o poveste complet diferită de cea pe care o cunoaștem.
Pierre Joseph de Hillerin, un om care susține că l-a cunoscut personal pe Georgescu, a făcut declarații explozive care contrazic total versiunea oficială a candidatului. Mărturiile sale detaliază evenimente și întâlniri care ar putea schimba radical percepția publicului despre cel care visează să ajungă la Cotroceni. Dar ce anume s-a întâmplat cu adevărat și de ce aceste revelații apar tocmai acum?
Totul a început cu o ceremonie misterioasă care a avut loc pe 24 ianuarie 1993, în inima Bucureștiului. În Sala Oglinzilor din Casa Vernescu s-a desfășurat un eveniment numit “aprinderea luminilor” – o întrunire care avea să rămână înregistrată în documente oficiale pentru posteritate. Lista de prezență de la această ceremonie masonică conține un nume care astăzi face valuri în politica românească: Călin Georgescu, înscris cu numărul 4, afiliat la Loja “Delta Dunării” și purtând gradul 3.
Documentul care a ieșit la iveală aruncă o lumină nouă asupra trecutului candidatului prezidențial, contrazicând frontal declarațiile sale publice. Georgescu a negat în mod categoric orice legătură cu masoneria, însă dovezile par să spună altceva. “Da, a fost acolo. Este problema lui că nu recunoaște asta. A activat în masonerie, e perfect adevărat”, a declarat de Hillerin, adăugând detalii care complică și mai mult situația.
Potrivit surselor din mediile masonice, Georgescu nu ar fi fost doar un simplu participant, ci ar fi condus chiar un atelier masonic în perioada sa de activitate. Această informație transformă complet natura implicării sale, sugerând un rol mult mai activ decât ar fi fost o simplă prezență ocazională. Întrebarea care se pune acum este: de ce ar nega cineva o astfel de apartenență dacă nu ar avea ceva de ascuns?
Misterul se adâncește când aflăm că Georgescu ar fi intrat “în adormire” în 1999 – un termen masonic care înseamnă retragerea din activitate. Motivele acestei retrageri rămân neclare, iar lipsa de transparență alimentează speculațiile. A fost o decizie voluntară sau a fost forțat să se retragă din cauza unor circumstanțe pe care publicul nu le cunoaște încă?
Candidatul prezidențial a încercat să clarifice situația prin declarații publice, dar explicațiile sale par să ridice și mai multe întrebări. “Da, evident, nu sunt mason. Fiecare înțelege ce dorește, dar puțini înțeleg cu adevărat despre ce este vorba și cum funcționează acest sistem internațional extrem de complex”, a declarat Georgescu, într-o formulare care lasă loc de interpretări.
Controversa se extinde și asupra apartenenței sale la Clubul de la Roma, o organizație despre care se vehiculează frecvent că ar avea legături cu masoneria. Georgescu a negat categoric această asociere, explicând: “Clubul de la Roma nu este un club masonic. A fost fondat de oameni redutabili, uniți de un geniu al gândirii planetare, Aurelio Peccei, care a înțeles că suveranitatea unei țări este vitală și că nimeni nu are dreptul să jefuiască resursele unei națiuni.” Vezi continuarea mai jos
Această situație pune în lumină o contradicție fundamentală între dovezile documentare și declarațiile publice ale candidatului. În timp ce susținătorii săi consideră că este vorba despre o campanie de discreditare orchestrată de adversarii politici, criticii ridică întrebări serioase despre transparența și sinceritatea celui care aspiră la cea mai înaltă funcție în stat. Gestionarea acestei controverse ar putea avea un impact decisiv asupra rezultatelor electorale și asupra viitorului politic al României.