România trece printr-o transformare tăcută, dar profundă: tot mai multe orașe își pierd statutul urban din cauza scăderii numărului de locuitori. O analiză recentă a Ministerului Dezvoltării arată că peste 200 de localități nu mai îndeplinesc criteriile minime de populație. Fenomenul ridică întrebări serioase despre viitorul administrativ și economic al țării.
Un semnal de alarmă pe care prea puțini îl aud
Din 103 municipii, 57 au coborât sub pragul de 40.000 de locuitori, iar dintre cele 216 orașe, 146 au sub 10.000 de rezidenți. Cifrele sunt alarmante. Ministrul Cseke Attila a explicat însă că nu este vorba despre „desființarea” orașelor, ci despre o reevaluare a statutului lor: „Trebuie analizate din perspectiva dezvoltării și a statutului administrativ”, a declarat acesta. Cu alte cuvinte, România urbană se reconfigurează.
Mulți români nu știu acest detaliu
În timp ce unele orașe pierd locuitori, comunele din jurul marilor centre economice se extind spectaculos. Florești (Cluj) și Chiajna (Ilfov) au depășit deja 40.000 de locuitori și pot fi reclasificate drept municipii. Alte localități, precum Bragadiru, Voluntari sau Popești-Leordeni, ar putea avansa la rang superior. România asistă, practic, la o inversare a hărții urbane: orașele mici se sting, iar comunele periurbane înfloresc.
Aici se ascunde adevărata problemă
Legea 351/2001 stabilea criteriile pentru clasificarea localităților: minimum 10.000 de locuitori pentru orașe și 40.000 pentru municipii. Aceste praguri, ridicate în 2007, nu mai corespund realității demografice actuale. Scăderea natalității și migrația externă au golit mii de gospodării. Ministerul Dezvoltării analizează acum posibilitatea recalibrării acestor limite, pentru ca statutul urban să nu devină un privilegiu imposibil de menținut.
Cine câștigă și cine pierde, de fapt
În etapele următoare, autoritățile vor analiza și infrastructura, serviciile publice și economia locală. Aceste criterii vor decide care orașe își păstrează rangul și care vor fi retrogradate. Deocamdată, nu s-a publicat lista finală, dar mesajul este clar: România urbană se micșorează. Guvernul promite că niciun oraș nu va fi „șters de pe hartă”, însă realitatea arată un proces ireversibil — o țară care se golește încet, dar sigur, în timp ce periferia marilor centre economice crește vertiginos.