În fiecare an, pe data de 30 noiembrie, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, o zi cu o puternică încărcătură
spirituală și culturală. Totuși, o importanță deosebită este acordată zilei de 29 noiembrie 2025, Ajunul sărbătorii, moment în care se practică o serie de ritualuri străvechi, menite să aducă prosperitate și protecție.
Conform informațiilor prezentate de noutati.info, cel mai cunoscut obicei este acela al punerii grâului la încolțit în seara de dinaintea praznicului. Această tradiție, care îmbină elemente creștine cu cele folclorice, simbolizează legătura omului cu natura și speranța într-un nou an agricol rodnic.
Metoda este una accesibilă oricui: într-un vas mic, precum o farfurie sau un ghiveci, se așază un strat suport din pământ sau vată, peste care se presară boabele de grâu. Pentru a stimula germinarea, recipientul trebuie ținut într-un loc cu lumină și căldură, fiind udat periodic. În multe gospodării, momentul pregătirii este însoțit de rostirea unor rugăciuni pentru belșug, amplificând valoarea simbolică a gestului.
Evoluția plantei este monitorizată cu atenție până la Crăciun sau Anul Nou, când vasul este așezat pe masa de
sărbătoare. Tradiția spune că aspectul grâului prevestește viitorul: dacă acesta crește des, verde și viguros, se
anticipează un an plin de realizări, sănătate și prosperitate. Pe de altă parte, un grâu care crește rar sau se ofilește este nterpretat ca un semn al unui an mai dificil, situație în care credincioșii obișnuiesc să se roage mai intens pentru a îndepărta energiile negative.
La finalul ciclului sărbătorilor de iarnă, grâul încolțit nu se aruncă la întâmplare, ci este împrăștiat simbolic în grădini sau pe câmpuri, pentru a transmite binecuvântarea asupra viitoarelor recolte.
Dincolo de ritualurile agrare, folclorul românesc asociază Ajunul Sfântului Andrei cu „noaptea strigoilor”. Se crede că în această noapte granița dintre lumea vizibilă și cea a spiritelor devine permeabilă. Pentru protecție, oamenii recurg la folosirea usturoiului, cu care ung tocurile ușilor, ferestrele și porțile, creând astfel o barieră împotriva forțelor malefice.
Măsurile de apărare se extind și asupra animalelor din gospodărie. În anumite sate, se fac semne ale crucii cu usturoi pe coarnele vitelor, pentru a le feri de atacurile strigoilor. De asemenea, aprinderea unei lumânări la fereastră este un alt obicei menit să alunge întunericul și să protejeze locuința.
Nu în ultimul rând, Ajunul sărbătorii este un moment propice pentru prevestirea vremii. Bătrânii spun că, dacă în noaptea de Sfântul Andrei cerul este senin și stelele vizibile, iarna va fi una blândă. În schimb, apariția ploii sau a ninsorii este considerată un indiciu al unei ierni grele.