Ursula von der Leyen a transmis, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, un semnal dur privind direcția războiului din Ucraina, pe fondul unei atmosfere politice încordate la Bruxelles. Pe 26 noiembrie 2025, președinta Comisiei Europene a spus că Rusia nu dă semne reale că ar vrea să oprească agresiunea, iar situația rămâne instabilă și periculoasă, acuzând Moscova că „mimează” dorința de pace.
Mesajul tranșant despre Rusia și UcrainaDeclarațiile au venit după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat că este „prematur” să se discute un acord de pace. În replică, von der Leyen a subliniat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate solide și a denunțat o „mentalitate postbelică” la Moscova, care încă ar privi Europa ca pe o „sferă de influență”.
Cu referire la recentele runde de discuții de la Geneva și Abu Dhabi, șefa executivului european a spus că Kievul a acceptat „esența” unei noi variante de acord, după ce prima formulă a fost percepută drept prea favorabilă Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski consideră actualul proiect „abordarea corectă”, deși diferențele dintre cele două tabere rămân notabile, iar Kremlinul respinge ideea unor concesii.
„Europa va fi alături de Ucraina și o va sprijini în fiecare etapă a procesului.”
Mesajul politic a vizat și arhitectura de securitate: viitorul aranjament de pace, a insistat von der Leyen, nu poate ocoli rolul instituțiilor occidentale. În cuvintele sale:
„Indiferent de forma pe care o va lua viitorul tratat de pace… Nimic despre Ucraina fără Ucraina. Nimic despre Europa fără Europa. Nimic despre NATO fără NATO.”
Active înghețate, presiune bugetară și rolul UE/NATOȘefa Comisiei a adus în discuție și dosarul celor aproximativ 210 miliarde de euro din active rusești înghețate în instituții financiare europene. Belgia se opune transferării acestor sume către reconstrucția Ucrainei din cauza riscurilor juridice, însă von der Leyen a insistat că nu vede o variantă în care „contribuabilii europeni” să ajungă să acopere eventuale despăgubiri pentru utilizarea acestor fonduri.
Potrivit acesteia, Comisia Europeană a pregătit deja un document cu scenarii de acțiune, iar liderii UE urmează să decidă la finalul lunii decembrie cum ar putea fi valorificate activele pentru sprijinirea Kievului, păstrând cadrul legal și evitând costuri pentru bugetele naționale.
Pe aceeași linie, a fost reiterat faptul că orice aranjament de securitate necesită implicarea UE și NATO, atât în garanțiile pentru Ucraina, cât și în arhitectura regională ce va urma războiului. Mesajul a fost dublat de promisiunea menținerii ajutorului militar, economic și politic până la atingerea unui acord viabil.
Planul SUA–Rusia și reacția europeană. În paralel, capitalele europene au fost surprinse de discuțiile dintre Washington și Moscova privind o posibilă formulă de pace care ar include cedarea unor teritorii încă disputate și limitări asupra dimensiunii armatei ucrainene. Liderii UE au transmis că este esențial să participe la negociere, deoarece implementarea oricărui acord va depinde în mare măsură de Europa. De partea cealaltă, consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a etichetat posibila prezență europeană drept „inutilă”.
Mișcări diplomatice accelerate. Statele Unite își intensifică contactele, cu un trimis special așteptat la Moscova și o vizită anunțată în Ucraina din partea conducerii civile a Armatei SUA. La Kiev, președintele Zelenski vrea o discuție directă cu Donald Trump înainte de finalul lunii, pentru a aborda teme-cheie: suveranitatea regiunilor din est, direcția negocierilor cu Rusia, perspectiva aderării la NATO și configurația viitoarei armate ucrainene.
Pe fondul acestor mesaje, Bruxelles-ul și Strasbourgul devin din nou scene centrale ale deciziilor strategice, în timp ce capitalele europene cântăresc costurile, riscurile juridice și implicațiile pe termen lung ale folosirii activelor înghețate. Ritmul negocierilor și nivelul coordonării transatlantice vor modela următoarele săptămâni, inclusiv calendarul politic de la final de an.