Dezbaterile privind legea pensiilor speciale ale magistraților au intrat într-un moment decisiv, după ce judecătorii Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe asupra actului normativ pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Decizia este așteptată duminică, 28 decembrie, după o perioadă tensionată marcată de amânări, dispute interne și reacții puternice din partea opiniei publice.
Sesizarea de neconstituționalitate a fost formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care contestă legea ce prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților și modificarea modului de calcul al pensiei de serviciu, pe o perioadă de tranziție de 15 ani.
Judecătorii CCR au analizat deja acest subiect pe 10 decembrie, într-o ședință care a durat peste trei ore. Atunci, Curtea a decis amânarea verdictului pentru perioada de după Crăciun. Discuțiile au avut loc într-un context sensibil, la doar o zi după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, care a stârnit reacții ample și proteste legate de sistemul judiciar.
Surse din interiorul Curții au descris ședința drept una extrem de tensionată, cu poziții divergente apărute odată cu prezentarea raportului realizat de președinta CCR, Simina Tănăsescu. Potrivit acelorași surse, raportul nu indică clar nici admiterea, nici respingerea sesizării, ci ridică mai multe probleme de interpretare constituțională.
Un fost membru CSM dezvăluire decizia CCR
În acest context, fostul judecător și membru CSM Toni Neacșu a declarat la Antena 3 că, în opinia sa, Curtea Constituțională ar putea admite legea doar parțial. Toni Neacșu a explicat că judecătorii CCR sunt puși în fața unui echilibru dificil între principiile constituționale și presiunea publică legată de reforma pensiilor speciale. Potrivit acestuia, este posibil ca unele prevederi să fie validate, în timp ce altele să fie considerate neconstituționale, ceea ce ar obliga Guvernul să revină cu ajustări punctuale.
Legea analizată este a doua variantă pentru care Executivul și-a asumat răspunderea, după ce prima formă a fost respinsă de CCR în luna octombrie, din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Noua versiune introduce o perioadă de tranziție mai lungă, de 15 ani, față de 10 ani în forma anterioară.
Concret, proiectul prevede ca pensia de serviciu să fie calculată la 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă. Vârsta standard de pensionare ar urma să crească gradual până la 65 de ani, prag ce ar fi atins în anul 2042. De asemenea, magistrații vor putea ieși anticipat la pensie doar dacă au o vechime de minimum 35 de ani, cu penalizări anuale de 2% pentru fiecare an lipsă până la vârsta standard.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, aspect care a generat numeroase controverse în spațiul public.
Decizia finală va fi luată de cei nouă judecători ai Curții Constituționale, aceiași care, în octombrie, au respins prima variantă a legii cu un vot strâns de 5 la 4. Verdictul de duminică este considerat unul crucial, atât pentru sistemul de justiție, cât și pentru direcția reformelor asumate de Guvern în fața societății.