În ultimele zile, numele lui Ilie Bolojan și Nicușor Dan au fost puse în aceeași frază tot mai des, iar discuția nu e doar politică. E una care ajunge rapid în buzunarul fiecăruia, în planurile firmelor și în calculele de la final de an. În același timp, în culise se joacă o partidă separată, cu magistrați, pensii și o instituție care poate întoarce totul dintr-o singură decizie.
Pe un alt fir, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a trimis Curții Constituționale un mesaj apăsat despre reforma pensiilor magistraților, iar ecourile se aud departe de sălile de judecată. Miza nu e doar un principiu juridic, ci și bani, presiune publică și chiar o posibilă pierdere de fonduri europene din PNRR. Cu alte cuvinte, se aliniază mai multe piese și nu toate se mișcă în aceeași direcție.
Abia acum vine declicul: Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că pachetul legislativ care crește și introduce taxe pentru 2026 poate merge mai departe. Sesizarea depusă de AUR a fost respinsă, iar legea a fost considerată constituțională. În comunicarea citată în textul furnizat apare formularea: „Obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind stabilirea unor masuri de redresare si eficientizare a resurselor publice si pentru modificarea si completarea unor acte normative, obiectie formulata de senatori apartinand Grupului parlamentar al Aliantei pentru Unirea Romanilor – respingere”.
Dacă legea este promulgată de președintele Nicușor Dan, noile reguli sunt programate să înceapă de la 1 ianuarie 2026. Iar lista schimbărilor e una care se simte atât la nivelul oamenilor, cât și la companii sau comerț online. Textul menționează o majorare de +70% a impozitului pe proprietate pentru locuințe și terenuri, plus o taxă de 25 de lei pentru colete sub 150 de euro venite din afara Uniunii Europene.
Tot din 2026, articolul indică modificări care lovesc în câștigurile din investiții și economisire: impozit pe dividende între 10–16%, impozit pe criptomonede tot în intervalul 10–16%, dar și o taxă de 16% pe dobânzile aferente conturilor bancare ce depășesc 100.000 de euro. În paralel, apar și condiții noi pentru firme, inclusiv capital minim pentru SRL de 500 de lei și menținerea impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri la companiile cu venituri peste 50 de milioane de euro.
Pentru mediul de afaceri, partea „invizibilă” poate deveni cea mai apăsătoare: articolul spune că firmele fără cont bancar sau cele care nu își depun situațiile financiare în 5 luni pot fi declarate inactive. În plus, firmele nou-înființate ar trebui să deschidă un cont de plăți în maximum 60 de zile. Specialiștii citați indirect în material consideră că statul urmărește venituri mai mari și administrare mai strictă, dar cu costuri și presiuni suplimentare pentru economie.
În timp ce acest pachet fiscal a trecut de CCR, o altă decizie încă se coace și are potențialul să schimbe raportul de forțe în societate. CCR analizează sesizarea ICCJ legată de reforma pensiilor magistraților. În varianta descrisă, pensiile ar fi limitate la 70% din venitul net din ultima lună de activitate, iar vârsta de pensionare ar urma să urce treptat la 65 de ani, într-un calendar de tranziție de 15 ani până în 2040.
Schimbarea nu se oprește la vârstă: vechimea necesară ar crește de la 25 la 35 de ani, iar articolul spune că pensia medie ar putea coborî de la aproximativ 5.000 de euro lunar la circa 3.500 de euro lunar, dacă CCR validează forma propusă. Pe fond politic, materialul indică și un posibil efect imediat: dacă proiectul cade, PSD ar putea pune presiune pe premier pentru asumarea răspunderii, iar România ar risca să piardă 231 milioane de euro din PNRR.
ICCJ susține că proiectul are probleme de constituționalitate și vorbește despre discriminare și afectarea independenței justiției. În textul furnizat se precizează că 102 judecători prezenți au votat în unanimitate trimiterea sesizării către CCR. ICCJ a formulat și un pasaj dur, citat astfel în material: „Anuleaza de facto pensiile de serviciu… Legea incalca independenta justitiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO si ale CCR…”.
În aceeași logică, instanța supremă contestă și fundamentarea financiară, arătând că ponderea majoritară a pensiilor de serviciu nu aparține magistraților. Citatul redat în articol spune: „In sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% apartin sistemului de aparare si ordine publica…”. ICCJ compară bugete și susține că expunerea de motive ar fi mai mult pentru comunicare publică decât pentru justificare riguroasă.
Guvernul condus de Ilie Bolojan, potrivit textului, a mers înainte cu un nou proiect, deși acesta a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii. Se reamintește și un episod recent: un proiect anterior privind reforma pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie, din cauza lipsei avizului consultativ al CSM, considerat obligatoriu. Următoarele decizii ale CCR vor decide cât din acest plan rămâne în picioare.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.