Deși tusea este asociată frecvent cu infecțiile respiratorii, precum gripa sau răceala, există cazuri clinice în care aceasta semnalează o problemă a unui alt organ vital: inima. Atunci când tusea persistă, se agravează pe timpul nopții și este însoțită de oboseală nejustificată sau dificultăți de respirație, ea poate fi un simptom definitoriu al insuficienței cardiace.
Această afecțiune se instalează atunci când inima nu mai are capacitatea de a pompa sângele suficient de eficient pentru a susține necesitățile organismului. În consecință, sângele stagnează, iar lichidele se acumulează în țesuturi, inclusiv la nivelul plămânilor. Această congestie irită căile respiratorii, declanșând un reflex de tuse care are cauze vasculare, nu virale.
Un indiciu specific al tusei cardiace este agravarea acesteia în poziție orizontală. Pacienții observă adesea că accesele de tuse devin mai intense imediat ce se întind în pat, fenomen explicat prin faptul că lichidele se redistribuie către plămâni, crescând presiunea în vasele pulmonare. Din acest motiv, simptomele se ameliorează, de regulă, atunci când persoana adoptă o poziție ridicată sau semi-șezândă.
În majoritatea cazurilor, această tuse este seacă, neproductivă. Totuși, apariția unei spute spumoase, de culoare albicioasă sau rozalie, reprezintă un semnal de alarmă major. Aceasta indică acumularea lichidului în alveolele pulmonare (edem pulmonar), o complicație severă a insuficienței cardiace care necesită intervenție medicală de urgență.
Simptomatologia este completată adesea de dispnee – senzația de lipsă de aer care apare la eforturi minime, precum urcatul scărilor, sau chiar în repaus. De asemenea, pacienții resimt o stare de epuizare fizică rapidă și o lipsă de concentrare, cauzate de faptul că inima nu reușește să trimită suficient oxigen către creier și musculatură.
Potrivit informațiilor relatate de Redactia.ro, un alt semn vizibil este edemul periferic. Acumularea de lichide duce la umflarea picioarelor, a gleznelor sau a abdomenului, simptome care, coroborate cu tusea, indică un diagnostic probabil de natură cardiacă.
Există diferențe clare între tusea provocată de o infecție și cea cardiacă. Dacă răceala vine la pachet cu febră, nas înfundat și dureri în gât, tusea cardiacă este influențată de poziția corpului, efort și poate fi accentuată de mesele copioase care solicită sistemul digestiv și, implicit, inima. Persoanele cu hipertensiune, diabet, istoric de boli cardiace, precum și fumătorii sau cei supraponderali prezintă un risc crescut.
Confuzia frecventă dintre tusea cardiacă și bronșită duce adesea la administrarea inutilă de antibiotice sau siropuri, timp în care boala de bază avansează. Medicii avertizează că orice tuse persistentă, care nu răspunde la tratamentele clasice, trebuie investigată prin ecocardiografii și analize specifice. Tratamentul corect al insuficienței cardiace ajută la eliminarea excesului de lichid și, implicit, la dispariția tusei.