Un verdict dur: „România nu e luată în seamă de nimeni”
România se află, potrivit unor voci influente din spațiul public, într-un moment de vulnerabilitate diplomatică fără precedent. Deciziile – sau mai degrabă lipsa unor decizii clare – luate de președintele Nicușor Dan și de ministra de Externe Oana Țoiu au stârnit reacții dure, inclusiv acuzații de „colaps internațional”. Cel mai tranșant critic este publicistul Cristian Tudor Popescu, care susține că România a ajuns „în râsul lumii” din cauza absenței unei poziții ferme față de tensiunile majore dintre SUA și Uniunea Europeană.
„Curluntrism” și pasivitate în fața marilor decizii
Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Cristian Tudor Popescu îl acuză pe Nicușor Dan de o politică a amânării și a ambiguității, pe care o numește ironic „curluntrism”. În opinia sa, apelurile la dialog și exprimarea unor simple „îngrijorări” nu mai sunt suficiente într-un context geopolitic exploziv, marcat de disputa SUA–UE, de tema Groenlandei și de inițiativa președintelui american Donald Trump de a crea un Consiliu pentru Pace care ar urma să concureze structuri internaționale consacrate.
CTP afirmă că România ratează momente critice în care ar trebui să se poziționeze clar, așa cum au făcut alte state europene. În timp ce Polonia, Italia, Franța sau Austria au transmis mesaje ferme, Bucureștiul ar fi ales, spune el, o tăcere interpretată drept slăbiciune.
Oana Țoiu, „inexistentă” pe scena diplomatică
Criticile nu se opresc la Palatul Cotroceni. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, este descrisă de CTP drept „inexistentă”, incapabilă să proiecteze o voce coerentă a României în afara granițelor. Într-o perioadă în care alianțele sunt puse sub presiune, iar principiile de drept internațional sunt contestate deschis, lipsa unei diplomații vizibile este, în opinia jurnalistului, un handicap major.
Pentru un stat membru al NATO și al Uniunii Europene, această absență ar echivala cu autoexcluderea din marile decizii.
Trump, UE și o lume care nu mai așteaptă
În analiza sa, Cristian Tudor Popescu lansează atacuri extrem de dure și la adresa lui Donald Trump, pe care îl numește „dictator” și susține că acesta înțelege doar reacțiile ferme. El compară retorica administrației americane privind Groenlanda cu doctrine istorice periculoase și avertizează că dialogul fără forță este inutil în fața unui lider agresiv.
În același timp, jurnalistul subliniază că Europa începe să înțeleagă acest lucru și răspunde prin măsuri concrete, inclusiv consolidarea militară și pregătirea unor sancțiuni economice masive împotriva intereselor americane.
Răspunsul oficial: analiză, nu decizie
Pe acest fond tensionat, Administrația Prezidențială a transmis că Nicușor Dan a demarat o „analiză aprofundată” privind implicațiile aderării României la Consiliul pentru Pace propus de Donald Trump. Comunicatul subliniază că orice decizie va fi evaluată în raport cu angajamentele asumate de România în cadrul Organizația Națiunilor Unite, OSCE și Uniunea Europeană.
Pentru critici, însă, această abordare confirmă tocmai problema: prea multă analiză, prea puțină poziționare.
O miză care depășește orgoliile politice
Dincolo de tonul dur și de acuzațiile personale, dezbaterea scoate la iveală o întrebare esențială: mai contează România pe scena internațională atunci când marile puteri își redesenează strategiile? Într-o lume în care deciziile se iau rapid și fără menajamente, lipsa unei voci clare riscă să coste mai mult decât orice poziție incomodă. Iar verdictul, fie că este sau nu corect, începe deja să se contureze în ochii lumii.