Interviul a fost realizat de jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, gazdele podcastului politic The Rest Is Politics: Leading, și a avut loc la sediul Președinției Republicii Moldova, la Chișinău. Discuția, purtată în limba engleză, a durat peste o oră și a abordat teme legate de politica internă și regională, parcursul european al țării, precum și experiențele personale ale șefei statului.
În cadrul interviului, Maia Sandu a fost întrebată direct dacă este de acord cu unirea dintre Republica Moldova și România. Aceasta a răspuns: „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”. Afirmația a fost prezentată ca o opțiune personală, exprimată în contextul unei discuții ipotetice.
Președinta a explicat că această poziție este legată de contextul geopolitic actual și de dificultățile cu care se confruntă statele mici. „Priviți la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană și, desigur, să țină piept Rusiei”, a declarat Maia Sandu în cadrul interviului.
În același timp, șefa statului a precizat că, din perspectiva sa instituțională, nu există în prezent o susținere majoritară pentru unirea cu România în rândul populației. „Ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg, mă uit la sondaje, că nu există o majoritate astăzi care să sprijine unirea cu România”, a spus Maia Sandu. Aceasta a adăugat că datele sociologice indică însă o susținere majoritară pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, direcție pe care autoritățile de la Chișinău o urmăresc în mod oficial.
În cadrul discuției, Maia Sandu a oferit și un context istoric legat de ideea reunificării. Ea a amintit de mișcările de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80, din perioada destrămării Uniunii Sovietice. Potrivit acesteia, în acea perioadă au existat dezbateri publice ample privind relația cu România și posibilitatea reunificării.
„La sfârșitul anilor ’80, au fost mișcările de renaștere națională și, bineînțeles, au fost discuții despre reunirea cu România, deoarece Moldova făcea parte din România înainte. Dar atunci nu puteam ști câți oameni ar fi sprijinit unirea, pentru că nu a existat un referendum”, a explicat Maia Sandu. Ea a făcut referire la manifestațiile de amploare organizate în Piața Marii Adunări Naționale, menționând că la acele proteste au participat sute de mii de persoane, ceea ce, în opinia sa, indica existența unui sprijin semnificativ la acel moment.
Președinta a subliniat însă că situația actuală este diferită și că orice decizie privind viitorul statului trebuie să reflecte voința majorității cetățenilor. În acest context, ea a reiterat că prioritatea administrației sale rămâne integrarea europeană, proces susținut, potrivit declarațiilor sale, de o majoritate a populației.
Maia Sandu, în vârstă de 53 de ani, deține funcția de președinte al Republicii Moldova din decembrie 2020. De la preluarea mandatului, aceasta a susținut public orientarea proeuropeană a țării și reformele asociate parcursului de aderare la Uniunea Europeană. Declarația privind votul personal pentru unire a fost prezentată în cadrul interviului ca o poziție individuală, fără a fi însoțită de anunțuri privind inițierea unui referendum sau a unor demersuri oficiale în acest sens.