Europa traversează unul dintre cele mai tensionate momente din ultimul deceniu, în timp ce se pregătește pentru o confruntare diplomatică majoră cu administrația Trump. Pe masă se află trei teme care pot rescrie complet echilibrul global: sprijinul pentru Ucraina, viitorul comerțului transatlantic și angajamentul Statelor Unite față de apărarea europeană. Liderii de la Bruxelles vorbesc deja despre o „furtună perfectă” care amenință stabilitatea continentului.

Negocieri la limită între Washington și Bruxelles

În următoarele cinci săptămâni, guvernele europene vor intra într-o serie de discuții decisive cu Washingtonul, în care viitorul politic, economic și militar al Uniunii Europene se va decide la fiecare paragraf. Surse citate de Financial Times spun că președintele american intenționează să folosească simultan cele trei crize ale Europei – războiul din Ucraina, slăbiciunea economică și dependența de NATO – pentru a forța un acord avantajos pentru Statele Unite.

Josep Borrell, fostul șef al diplomației europene, a avertizat că Donald Trump ar putea „să încolțească Europa din trei direcții”. „Dacă nu îi oferim concesii comerciale, ne va amenința că taie sprijinul pentru Ucraina. Dacă cerem continuarea ajutorului militar, va insista să creștem cheltuielile pentru NATO”, a explicat Borrell.

Actuala șefă a diplomației europene, estoniana Kaia Kallas, se confruntă cu o sarcină aproape imposibilă: să mențină unitatea Uniunii Europene în timp ce fiecare stat membru simte presiunea internă a propriilor economii slăbite.

Europa, prinsă între amenințări și realpolitik

Oficialii europeni recunosc că toate scenariile posibile sunt riscante. În cel mai negru caz, SUA ar putea opri complet sprijinul militar pentru Ucraina, blocând inclusiv transferul de armament american prin țările europene. Pe plan economic, Trump amenință cu un război comercial în toată regula, impunând tarife de 50% pentru produsele importate din UE. În plan militar, există temerea unei retrageri accelerate a trupelor americane de pe continent.

„La capitolele comerț, apărare și Ucraina, alegerea este între un rezultat rău și un rezultat foarte rău”, a declarat un diplomat european pentru Financial Times.

Pentru Bruxelles, cel mai mare risc nu este doar pierderea sprijinului militar american, ci și o ruptură internă între statele membre. Țările din estul Europei, dependente de umbrela NATO, privesc cu teamă spre Washington, în timp ce statele vestice încep să vorbească tot mai des despre o „autonomie strategică europeană” – un concept care până acum părea doar o teorie frumoasă.

Războiul economic care planează deasupra Atlanticului

În timp ce liderii politici discută strategii diplomatice, economiștii avertizează că un conflict comercial cu Statele Unite ar putea fi devastator pentru Europa. SUA rămâne cel mai important partener comercial al Uniunii, iar impunerea unor taxe uriașe asupra produselor europene ar putea aduce o recesiune dureroasă.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut o întâlnire la Berlin cu senatorul republican Lindsey Graham, unul dintre cei mai influenți aliați ai președintelui Trump. Discuțiile au vizat viitoarele sancțiuni împotriva Rusiei și posibilitatea unui nou set de tarife care să penalizeze țările ce continuă să cumpere energie din Moscova.

Graham promovează o lege care ar impune taxe vamale de până la 500% pentru orice stat care importă petrol, gaze sau uraniu din Rusia. Măsura ar viza indirect și Europa, unde unele state continuă să depindă de combustibilii ruși.

În paralel, Bruxelles-ul pregătește propriul pachet de sancțiuni, care ar putea include limitarea veniturilor din exporturile energetice ale Rusiei și restricționarea accesului băncilor rusești la sistemele financiare occidentale. Totuși, Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt al Comisiei, a recunoscut că „nu există încă o dată exactă” pentru adoptarea pachetului: „Trebuie să ne asigurăm că avem un set solid de măsuri, sprijinit de toate statele membre”.

Trump, gata să joace dur la G7

Prima confruntare directă dintre președintele Trump și liderii europeni va avea loc la jumătatea lunii iunie, la summitul G7 din Canada. Diplomații europeni se așteaptă la un discurs provocator, în care liderul de la Casa Albă va cere Europei să „plătească mai mult pentru propria apărare”.

„Trump nu separă problemele. Pentru el, Ucraina, comerțul și NATO sunt doar fețele aceleiași monede”, a declarat un oficial european. „Suntem la distanță de o singură postare pe rețelele sociale sau un comentariu într-o conferință de presă până la o catastrofă diplomatică”.

Imediat după G7, urmează summitul NATO de la Haga, unde oficialii europeni speră să-i arate președintelui american că au început deja să crească bugetele pentru apărare. În ultimul an, mai multe țări, printre care Germania și Polonia, au depășit pragul de 2% din PIB alocat apărării, dar Trump consideră în continuare că „Europa profită de protecția americană”.

Teama unui acord de pace impus Ucrainei

Unul dintre cele mai mari motive de îngrijorare pentru liderii europeni este posibilitatea ca Donald Trump să încerce să impună un acord de pace rapid între Ucraina și Rusia, în termenii Moscovei.

Oficialii de la Bruxelles se tem că un astfel de plan ar lăsa Ucraina vulnerabilă și ar transmite un semnal periculos: acela că agresiunea militară este tolerată dacă servește intereselor economice ale marilor puteri.

„Trump ar putea vedea un acord cu Rusia ca pe o victorie diplomatică personală. Dar pentru Europa, ar fi un coșmar strategic”, a spus un oficial de rang înalt din Consiliul European.

Europa, prinsă între două viziuni

Criza actuală a scos la iveală o fractură tot mai adâncă în interiorul Uniunii. Țările din est, care au trăit decenii sub influența sovietică, cer menținerea legăturii indestructibile cu Statele Unite. În schimb, Franța, Germania și Spania promovează ideea unei „Europe suverane”, capabilă să-și apere singură interesele.

„Discuțiile par ireale”, a recunoscut un diplomat european implicat în negocieri. „Ne dăm seama că răspunsul la toate marile noastre probleme este America. Dar America e aceeași care acum ne cere să alegem între solidaritate și subordonare.”

Tensiune maximă înainte de summitul decisiv

Pe 18 iunie, liderii Uniunii Europene se vor reuni la Bruxelles, la doar o zi după întâlnirea NATO. Aceasta ar putea fi cea mai importantă ședință diplomatică din ultimii ani. În doar două săptămâni, ei trebuie să ajungă la un acord comercial cu SUA, care să evite impunerea tarifelor de 50% asupra produselor europene.

Diplomații recunosc că negocierile vor fi dure. „Suntem pe muchie de cuțit”, a spus un oficial european. „Dacă Trump decide să folosească toate aceste crize ca pârghii, Europa va trebui să aleagă între pierderi economice uriașe și riscuri de securitate fără precedent.”

În culise, se discută despre un plan de rezervă: crearea unui fond comun de apărare europeană și accelerarea proiectului pentru o armată comună a Uniunii. Dar chiar și susținătorii ideii recunosc că este nevoie de ani de investiții și coordonare politică pentru a transforma această ambiție în realitate.

Pentru moment, Europa a rămas prinsă între trei presiuni uriașe – militare, economice și politice – iar Donald Trump pare hotărât să folosească fiecare dintre ele pentru a-și impune voința. Într-o lume tot mai instabilă, viitorul alianței transatlantice depinde, mai mult ca oricând, de abilitatea Europei de a rămâne unită și fermă.