Tensiunile din coaliția de guvernare au crescut vizibil după un presupus boicot la CCR, în chiar momentul în care pe agendă se afla una dintre cele mai sensibile teme: legea pensiilor magistraților. Două ședințe consecutive, programate duminică și luni, nu au dus la nicio deliberare, iar scena politică a intrat într-o nouă fază de conflict deschis.
În culise, discuțiile s-au ascuțit, iar în Parlament se anunță mișcări procedurale cu țintă directă. Nu mai este o dezbatere abstractă, ci o confruntare pe care fiecare partid o citește ca pe un test de influență și rezistență instituțională.
Boicotul de la CCR și miza pensiilor speciale
În centrul situației se află patru judecători ai Curții Constituționale: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Faptul că au fost numiți la propunerea PSD a reactivat suspiciuni și a ridicat miza politică a blocajului, potrivit discuțiilor tot mai apăsate din interiorul coaliției.
Importanța celor două zile este explicată prin context: potrivit unor surse politice, se profila deja o majoritate pentru o decizie privind legea. Când mecanismul se oprește brusc, explicațiile părăsesc registrul tehnic și intră în zona politicului, făcând loc acuzațiilor și presiunilor publice.
În ședințele programate, duminică și luni, cei patru ar fi părăsit întâlnirea inițială și nu s-ar fi prezentat la următorul termen, fapt ce a împiedicat asigurarea cvorumului minim de șase judecători necesar pentru discutarea legii privind pensiile magistraților.
Reacții politice și pașii anunțați
USR a fost primul care a ridicat public miza conflictului. Deputatul Alexandru Dimitriu a anunțat că va depune o cerere de încetare a mandatelor celor patru judecători, argumentând că rolul acestora este unul activ, nu opțional, mai ales pe un dosar sensibil precum reforma pensiilor speciale.
„Judecătorii Curții Constituționale au obligația de a participa la ședințe și de a adopta decizii. Mandatul lor este activ, nu facultativ. Avem patru judecători care au lipsit intenționat de la două ședințe pentru a bloca deliberarea”
Dincolo de demersul procedural, Dimitriu a vorbit despre un gest cu potențial de ruptură instituțională. În interpretarea sa, absențele ar urmări menținerea unui sistem de beneficii, inclusiv a pensiilor speciale pentru magistrați, precum și evitarea unor decizii incomode printr-o Curte Constituțională nefuncțională. El a invocat, între efecte, riscuri precum anularea unor condamnări, închiderea de dosare și eliberări din penitenciar, pe fondul unui mecanism alimentat de interese.
„Nu este vorba despre Constituție sau despre lege, ci despre interesul unui partid. Patru judecători din nouă refuză să intre în ședințe doar pentru a bloca cvorumul”
Pe măsură ce acuzațiile se intensifică, ecuația devine una în care fiecare gest la CCR e citit politic, iar fiecare anunț din Parlament e folosit ca pârghie de presiune. Taberele își calibrează mesajele, iar spațiul pentru compromis se îngustează.
Deocamdată, fără cvorum, dosarul privind legea pensiilor magistraților rămâne în așteptare, iar evoluțiile depind de participarea judecătorilor la ședințele următoare și de pașii procedurali anunțați pe scena politică.