Cazul privind anularea alegerilor prezidențiale ajunge în faza decisivă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), după ce Curtea de Apel București a respins cererea formulată de fostul candidat Călin Georgescu. Avocata acestuia, Elena Radu, a oferit detalii despre etapele procedurale și despre miza juridică și constituțională a procesului.
Etapele recursului la ÎCCJ
Potrivit avocatei, termenul-limită pentru depunerea recursului este 6 ianuarie 2025, în timp ce motivarea deciziei Curții de Apel ar urma să fie publicată până la 3 ianuarie. Documentația completă va fi finalizată cel târziu pe 9 ianuarie, iar primul termen de judecată la ÎCCJ ar putea fi stabilit pentru 13 ianuarie 2025. Elena Radu a explicat că spețele electorale sunt tratate după procedura ordonanțelor președințiale, motiv pentru care termenele sunt extrem de scurte și imperative.
Mizele deciziei: între drept constituțional și abuz de putere
Avocata a declarat că hotărârea ÎCCJ va fi un test al independenței sistemului judiciar și al respectului față de statul de drept. „Decizia ÎCCJ va reflecta fie confirmarea unei dictaturi de facto în România, fie remedierea juridică a unor abuzuri sistematice”, a spus Elena Radu. Ea a subliniat că, în trecut, recursurile respinse în primă instanță au fost ulterior admise de Înalta Curte, ceea ce deschide posibilitatea unei schimbări de soluție față de verdictul Curții de Apel București.
Critici la adresa instituțiilor implicate
În declarațiile sale, avocata a criticat Curtea Constituțională și alte autorități implicate în procesul electoral, susținând că acestea „și-au depășit atribuțiile constituționale”. Ea a insistat că garantarea drepturilor politice ale cetățenilor aparține instanțelor, inclusiv ÎCCJ, și că nicio instituție nu ar trebui să interfereze cu voința poporului exprimată prin vot. „Toate autoritățile publice sunt expresia voinței naționale, iar încălcarea acestui principiu afectează direct democrația”, a precizat Radu.
Ce urmează în dosar
Avocata a anunțat că echipa juridică a lui Călin Georgescu va invoca multiple argumente de drept constituțional și procedural, menite să demonstreze că alegerile ar fi fost viciate de nereguli semnificative. În funcție de decizia ÎCCJ, România s-ar putea confrunta cu prima reevaluare juridică a unui scrutin prezidențial din istoria recentă.
Un moment decisiv pentru statul de drept
Decizia finală a Înaltei Curți este așteptată cu interes atât de mediul juridic, cât și de opinia publică. Cazul are potențialul de a influența viitoarele alegeri și de a redefini limitele competențelor instituțiilor implicate în procesul electoral. „Toți ochii sunt ațintiți asupra ÎCCJ”, a spus Elena Radu, subliniind că verdictul va arăta dacă România își consolidează democrația sau o vulnerabilizează în fața abuzurilor.
Platforma noastră menține o poziție neutră din punct de vedere politic. Informațiile prezentate au scop exclusiv informativ și se bazează pe declarațiile publice ale părților implicate și pe documente judiciare oficiale.