După luni de tensiuni bugetare și avertismente din partea Bruxelles-ului, Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește una dintre cele mai dure măsuri din ultimii ani: o tăiere de 10% a salariilor în administrația centrală, începând cu anul 2026. Decizia lovește direct în aparatul de stat, dar este prezentată ca o soluție inevitabilă pentru reducerea deficitului bugetar, aflat la cote alarmante. Mulți funcționari se tem că acesta este doar începutul unei restructurări mult mai ample.
Mulți români nu știu acest detaliu
Executivul nu vizează doar salariile. În plan se află și o reducere masivă a cheltuielilor publice: tăieri de fonduri pentru investiții, restricții la achizițiile de mobilier și birotică, dar și limitarea cheltuielilor cu deplasările. În unele instituții de cultură, angajații au fost deja rugați să își ia concedii fără plată în ultimele luni ale anului 2025, un semnal clar că bugetele sunt la limită. Măsura, spun surse guvernamentale, e doar o “respirație temporară” până la reformele din 2026.
Aici se ascunde adevărata problemă
Guvernul Bolojan nu se oprește la nivel central. În planul său, administrațiile locale vor fi vizate de concedieri masive – aproximativ 13.000 de posturi, adică 10% din totalul angajaților din sistem. Această reformă, însă, s-a lovit de opoziție politică. PSD cere ca reducerea să fie făcută treptat, propunând maximum 20% din personal, pentru a evita paralizarea primăriilor. UDMR, la rândul său, solicită o corelare între tăierile de la centru și cele din teritoriu, avertizând că “nu se poate cere eficiență doar pe jumătate”.
Un gest aparent banal care schimbă totul
În culisele guvernării se vorbește despre o strategie pe termen lung: reducerea aparatului bugetar și digitalizarea administrației. Pentru Bolojan, fost primar al Oradei, ideea de “stat suplu” nu este nouă. Totuși, implementarea la nivel național vine într-un moment delicat, când populația resimte deja efectele creșterilor de taxe – TVA de la 19% la 21% și accize mărite. În paralel, România trebuie să reducă deficitul de la 8,4% la 6% din PIB până în 2026, o țintă ambițioasă într-un an pre-electoral.
Cine câștigă și cine pierde, de fapt
Economiștii avertizează că tăierile pot avea efecte mixte. Pe termen scurt, deficitul ar putea fi redus, însă consumul intern va scădea, iar tensiunile sociale ar putea crește. Guvernul mizează pe o reformă rapidă și pe sprijinul Comisiei Europene, dar sindicatele anunță deja proteste. În joc nu sunt doar salariile, ci întregul model de funcționare al statului român. Urmează o iarnă complicată pentru administrație — iar 2026 s-ar putea dovedi anul în care echilibrul bugetar va costa scump stabilitatea socială.
Pentru o înțelegere corectă a situației, consultați și sursele oficiale sau declarațiile autorităților.