Tema datoriei publice și a costurilor de finanțare ale României a devenit noul front de atac al liderului AUR,George Simion, la adresa Guvernului condus deIlie
Bolojan. Într-o interpelare parlamentară adresată ministrului Finanțelor, Simion avertizează că România riscă o „criză a datoriilor suverane”, invocând creșterea accelerată a datoriei publice și nivelul ridicat al dobânzilor la care statul se împrumută pe piețele externe.
Liderul AUR citează un document alConsiliul Fiscal, solicitând date oficiale despre nivelul actual al datoriei, costurile de finanțare și riscul unei eventuale
retrogradări a ratingului suveran. Simion merge mai departe și întreabă explicit dacă investitorii internaționali își pierd încrederea în capacitatea României de a-și gestiona finanțele și dacă există discuții cu instituțiile financiare internaționale pentru un posibil sprijin de urgență.
În paralel, discursul AUR pe tema deficitului bugetar este marcat de contradicții. Deși Consiliul Fiscal a apreciat public măsurile de creștere a veniturilor
adoptate de Guvernul Bolojan – inclusiv majorările de taxe – ca fiind necesare pentru stabilizarea finanțelor publice, George Simion a criticat aceleași decizii, catalogându-l pe premier drept „artizanul austerității”.
Un exemplu relevant este legea de recalculare a pensiilor, votată în noiembrie 2023. Deși economiștii și Consiliul Fiscal avertizau că aceasta va adăuga zeci de miliarde de lei anual la cheltuielile bugetare, AUR a avut o poziție ambiguă: a acuzat Guvernul de „mită electorală”, dar nu a votat împotriva legii în Parlament.
Ulterior, în campania electorală din 2025, George Simion a propus reduceri drastice ale aparatului bugetar, inclusiv concedierea a 500.000 de angajați din sectorul public.
În ceea ce privește dobânzile la care se împrumută România, datele piețelor internaționale contrazic afirmațiile liderului AUR. Randamentele obligațiunilor
guvernamentale pe zece ani au scăzut constant în ultimele luni, ajungând la aproximativ 6,74%, față de peste 7,4% în toamna anului trecut. Această evoluție indică o consolidare a încrederii investitorilor, nu o deteriorare a percepției asupra riscului de țară.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat, la finalul anului, că Guvernul a reușit să îndeplinească ținta de deficit bugetar și să reducă presiunea costurilor de
finanțare prin restructurarea unor împrumuturi. Potrivit datelor oficiale, până la finalul lunii noiembrie, România plătise aproximativ 48,8 miliarde de lei doar pentru dobânzi, însă tendința din a doua parte a anului a fost una de scădere.
Un detaliu remarcat de analiștii financiari este momentul în care investitorii au perceput cel mai ridicat risc asociat României. În prima săptămână din mai 2025, dobânzile la care statul român se împrumuta au urcat brusc până la 8,5%, exact în perioada în care George Simion obținea un scor foarte ridicat în primul tur al
alegerilor prezidențiale, iar o eventuală victorie în turul al doilea părea posibilă. Ulterior, pe măsură ce incertitudinea politică s-a redus, randamentele au început să scadă.
Această corelație sugerează că investitorii internaționali privesc cu rezervă discursul economic al liderului AUR și percep un risc sporit în scenariul în care
acesta ar ajunge la conducerea statului. Din perspectiva piețelor financiare, stabilitatea și predictibilitatea politicilor fiscale rămân criterii esențiale, iar fluctuațiile recente arată că mesajele politice pot influența direct costurile de finanțare ale României.