Relația strategică dintre București și Washington intră într-o fază de pragmatism extrem. Sub presiunea noii administrații de la Casa Albă, care a semnalat că nicio restanță financiară nu va mai fi tolerată, Senatul României a adoptat luni, în regim de urgență, proiectul de lege pentru stingerea unei datorii istorice ce datează de peste trei decenii. Suma, deși mică la scară macro-economică, a devenit un test de credibilitate pentru administrația condusă de președintele Nicușor Dan, într-un moment în care Donald Trump somează aliații să își onoreze toate obligațiile.
1. Dosarul „Bumbacul”: O moștenire grea din anii ’90
Totul a început în anul 1992, o perioadă în care industria textilă românească, aflată în plină tranziție, avea nevoie disperată de materie primă. Guvernul SUA, prin Departamentul Agriculturii și Commodity Credit Corporation (CCC), a acordat României un credit pentru importul de bumbac fibră.
Fondurile au fost gestionate de cinci operatori economici români, însă istoria post-decembristă a fost implacabilă: falimentele, privatizările eșuate și radierile de firme au făcut ca banii să nu mai fie recuperați niciodată de la beneficiarii direcți. Companii precum SC Textilcotton SA sau SC Tuvic Impex SRL au dispărut din registre, lăsând povara datoriei direct pe umerii statului român.
2. Decizia Senatului: 103 voturi pentru „curățenia” financiară
Luni, 2 februarie 2026, Senatul a decis cu o majoritate zdrobitoare (103 voturi „pentru”) că România nu mai poate amâna plata. Proiectul de lege, inițiat de Guvern, vizează achitarea integrală a obligațiilor pentru a evita penalitățile care cresc exponențial și, mai important, pentru a nu oferi administrației Trump un motiv de răcire a relațiilor comerciale.
Suma totală se ridică la 6.793.115,54 de dolari, calculată la nivelul lunii iunie 2025. La aceasta se vor adăuga dobânzile acumulate până în ziua plății efective și comisioanele de transfer bancar. Ministerul Economiei a fost desemnat să asigure fondurile necesare din bugetul pe anul 2026.
3. Președintele în impas: Miza diplomatică a celor 7 milioane de dolari
Deși pentru bugetul național suma este modică, pentru președintele Nicușor Dan momentul este unul de „impas” diplomatic. Această plată este interpretată ca o formă de „tribut al credibilității”. Donald Trump a subliniat în repetate rânduri că parteneriatele cu SUA se bazează pe reciprocitate și pe respectarea contractelor.
„Achitarea acestei datorii este un pas necesar pentru credibilitatea României”, declara recent fostul ministru al Economiei, Radu Miruță. Refuzul sau amânarea ar fi putut bloca accesul României la alte linii de creditare sau ar fi putut atrage represalii economice într-o eră a protecționismului american.
4. Ce urmează? Camera Deputaților și testul final
După votul din Senat, proiectul pleacă spre Camera Deputaților, care este for decizional. Se așteaptă ca votul să fie unul rapid, având în vedere urgența semnalată de partenerii americani.
Această decizie pune capăt unui capitol lung de 34 de ani de incertitudine. Totodată, ea servește drept avertisment pentru actuala clasă politică: în noua ordine mondială, „datoriile uitate” revin întotdeauna la masă, iar costul lor nu este doar financiar, ci și geopolitic.