Premierul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă la Palatul Victoria în care a marcat un moment de cotitură pentru finanțele țării: sfârșitul oficial al perioadei de austeritate. După ani marcați de ajustări bugetare stricte și contracție economică, șeful Executivului a declarat că România este pregătită să intre într-o fază de creștere și investiții masive, bazată pe deblocarea fondurilor europene și stabilitate energetică.
Finalul ajustărilor bugetare și miza fondurilor europene
Conform declarațiilor premierului, măsurile dificile de corecție fiscală au ajuns la final, iar focusul Guvernului se mută acum pe politici care să stimuleze economia. Totuși, Ilie Bolojan a subliniat că această relansare depinde direct de respectarea angajamentelor luate în fața Uniunii Europene (jaloanele din PNRR).
Un punct critic menționat a fost jalonul 215, referitor la pensiile magistraților. Premierul a avertizat că amânarea deciziilor în acest domeniu costă România peste 230 de milioane de euro, sumă care este în prezent blocată. Bolojan a anunțat că va informa Curtea Constituțională cu privire la consecințele financiare pe care deciziile de amânare le au asupra bugetului de stat și a ritmului de relansare.
Stabilitatea energetică: Gaze plafonate până în 2027
O veste importantă pentru consumatori este prelungirea plafonării prețului la gaze naturale. Deși obiectivul pe termen lung este liberalizarea pieței, Guvernul a decis să mențină protecția cetățenilor pentru a evita un nou puseu inflaționist.
- Calendarul liberalizării: Piața gazelor va fi liberalizată complet abia în 2027.
- Motivația: Până în 2027, producția de gaz din Marea Neagră (proiectul Neptun Deep) va fi suplimentată considerabil, oferind României un avantaj strategic.
- Impactul: Această producție internă crescută ar trebui să ducă la o scădere naturală a prețurilor, făcând liberalizarea mult mai ușor de suportat de către populație.
- Confirmare oficială: Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a asigurat că prețurile nu vor crește de la 1 aprilie, procesul urmând să fie unul gradual.
Reforma concediilor medicale: „Prima zi neplătită”
Premierul a explicat și una dintre cele mai controversate măsuri propuse recent: neplata primei zile de concediu medical. Această decizie, descrisă ca fiind tranzitorie, este fundamentată de cifre alarmante privind cheltuielile publice:
„Anul trecut, cheltuielile pentru concediile medicale plătite de România s-au ridicat la 6 miliarde de lei (1,2 miliarde euro). Asta înseamnă aproximativ 8% din bugetul total al Casei de Sănătate”, a precizat Ilie Bolojan.
Măsura are scopul de a echilibra bugetul Sănătății, care anul trecut a fost de 77 de miliarde de lei, și de a descuraja eventualele abuzuri, într-un moment în care fiecare resursă trebuie direcționată către proiectele de infrastructură și relansare economică.