Relațiile diplomatice dintre România și Statele Unite sunt zdruncinate de o serie de acuzații fără precedent la adresa liderului AUR, George Simion. În centrul acestui scandal, care a explodat în februarie 2026, se află afaceristul român stabilit în SUA, Dragoș Sprânceană, care susține că deține dovezi privind acțiuni de lobby desfășurate de Simion împotriva intereselor naționale. Miza ar fi fost una pur electorală: blocarea accesului românilor în programul Visa Waiver pentru a întreține un discurs critic la adresa partenerilor strategici și a actualei guvernări.
Acuzația șoc: Lobby la Washington pentru menținerea vizelor
Potrivit declarațiilor făcute de Dragoș Sprânceană, care are conexiuni strânse cu administrația de la Washington, George Simion ar fi încercat să folosească influența unor firme de lobby americane pentru a întârzia sau bloca eliminarea vizelor pentru cetățenii români. Motivul ar fi fost unul cinic: obținerea de capital politic intern prin demonstrarea unui eșec al diplomației de la București.
Sprânceană susține că însuși George Simion ar fi recunoscut aceste demersuri în cadrul unei întâlniri private desfășurate în România, la care ar fi participat și președintele Comisiei Federale Electorale Americane. Afaceristul afirmă că deține documente și rapoarte oficiale, deja transmise către Departamentul de Stat al SUA, care atestă aceste acțiuni de subminare a unui obiectiv național strategic.
Scandalul banilor AUR: Milioane de dolari pentru întâlniri ratate
Dezvăluirile nu se opresc aici. O anchetă jurnalistică realizată de Antena 3 CNN a scos la iveală faptul că partidul AUR ar fi investit sume colosale din subvenția publică sau din fonduri proprii pentru a-i facilita lui George Simion întâlniri cu lideri republicani de rang înalt din anturajul lui Donald Trump.
Informațiile arată că:
- AUR ar fi plătit sume de ordinul milioanelor de dolari unei firme de lobby pentru a organiza aceste întrevederi.
- Majoritatea întâlnirilor promise nu au avut loc, ceea ce a dus la o stare de conflict între partid și consultanții americani.
- În prezent, AUR ar solicita despăgubiri uriașe, susținând că a fost indus în eroare de firma respectivă.
Acest „război al milioanelor” pune sub semnul întrebării modul în care sunt gestionate fondurile partidului și dacă scopul acestor deplasări externe a fost interesul României sau doar imaginea personală a liderului AUR.
Impactul asupra relațiilor diplomatice și reacția lui Simion
Dragoș Sprânceană, care a jucat un rol activ în facilitarea dialogului dintre București și cercurile influente de la Washington în ultimii ani, avertizează că astfel de acțiuni „la dublu” au riscat să compromită încrederea partenerilor americani în stabilitatea politică a României. El susține că a fost nevoie de eforturi considerabile pentru a neutraliza efectele lobby-ului negativ și pentru a menține România pe drumul cel bun către programul Visa Waiver în 2026.
De partea cealaltă, George Simion și reprezentanții AUR resping acuzațiile, catalogându-le drept un atac politic concertat menit să scadă partidul în sondaje în perspectiva alegerilor. Liderul AUR susține că vizitele sale în SUA au avut ca scop exclusiv consolidarea relațiilor cu tabăra conservatoare americană și că orice sugestie că ar fi lucrat împotriva românilor este o „minciună grosolană”.
Consecințe și perspective pentru 2026
Dacă documentele menționate de Sprânceană vor deveni publice și vor confirma implicarea liderului AUR în blocarea programului Visa Waiver, consecințele ar putea fi devastatoare. Nu este vorba doar despre o pierdere de imagine, ci despre o posibilă încadrare a faptelor în zona subminării intereselor naționale.
Într-un moment în care România are nevoie de unitate în politica externă pentru a naviga contextul global complicat din 2026, acest scandal arată cât de fragilă este distincția între lupta politică internă și loialitatea față de obiectivele statului. Rămâne de văzut dacă instituțiile statului vor demara o anchetă oficială în urma acestor dezvăluiri incendiare.
V-ar fi util să analizăm mai detaliat procedura prin care firmele de lobby din SUA sunt obligate să raporteze contractele cu partidele străine (FARA) sau doriți să urmărim reacția oficială a Departamentului de Stat față de acest caz?