Senatul României a aprobat un proiect de lege prin care statul își asumă achitarea unei datorii istorice către Statele Unite, datorie provenită dintr-un împrumut acordat la începutul anilor ’90 pentru importul de bumbac fibră. Inițiativa aparține Guvernului și vizează stingerea obligațiilor rezultate din creditul garantat de Departamentul Agriculturii al SUA și Commodity Credit Corporation (CCC), destinat susținerii industriei textile în plină tranziție economică.
Senatul aprobă plata datoriei istorice către SUA
Potrivit proiectului, senatorii au votat în favoarea actului normativ cu 103 „pentru”, un vot „împotrivă” și șase abțineri. Măsura urmărește să închidă un capitol vechi de peste trei decenii și să evite acumularea de penalități suplimentare, dar și să mențină buna funcționare a relațiilor economice și diplomatice cu partenerii americani. În esență, statul preia integral răspunderea financiară pentru un credit utilizat, la acea vreme, ca să asigure materia primă necesară fabricilor românești de textile.
Împrumutul a fost contractat în 1992, pe o durată de 30 de ani, iar operațiunile comerciale au fost derulate prin cinci operatori desemnați. O parte dintre aceștia au intrat ulterior în faliment sau au fost radiați, ceea ce a făcut imposibilă recuperarea sumelor. Printre entitățile rămase cu obligații restante, ulterior radiate, se numără SC Textilcotton SA, SC Impex Overseas Corp SRL și SC Tuvic Impex SRL. În lipsa unor debitori activi, nota de plată revine bugetului de stat.
Suma de plată și sursa fondurilor
Actul prevede achitarea a 6.793.115,54 dolari, sumă care reflectă obligațiile României la data de 30 iunie 2025, aferente creditului contractat în baza legislației americane (Public Law 480). La valoarea principală se vor adăuga penalitățile acumulate până la stingerea integrală, precum și costurile transferurilor bancare. Finanțarea urmează să fie asigurată din bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, alocat în acest scop pentru anul 2026.
Citește și:
Guvernul motivează inițiativa prin necesitatea respectării angajamentelor internaționale și a protejării credibilității financiare a României. Din perspectiva practicii, asumarea plății de către stat închide un dosar vechi, în care recuperarea de la operatorii privați a devenit impracticabilă, și curăță bilanțurile de obligații restante din anii de început ai economiei de piață.
„un pas necesar pentru credibilitatea României ca partener economic internațional.”
Afirmația de mai sus aparține fostului ministru al Economiei, Radu Miruță, care în decembrie 2025 sublinia că regularizarea acestei datorii consolidează profilul țării în fața partenerilor externi. În plan procedural, Senatul a fost prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților este forul decizional care trebuie să se pronunțe asupra formei finale a legii.
Contextul istoric al creditului este legat de nevoia acută de valută și materii prime din perioada de tranziție. Prin mecanismul gestionat de USDA și CCC, România a putut importa bumbac pentru a menține în funcțiune unități din lanțul textil–confecții. Ulterior, transformările din industrie, privatizarea și închiderea unor companii au complicat recuperarea fluxurilor de numerar, ceea ce a împins responsabilitatea către stat. Dincolo de dimensiunea financiară, demersul transmite un semnal de predictibilitate și respectare a contractelor în raport cu instituții americane implicate în finanțarea comerțului.
După votul din Senat, proiectul merge la deputați pentru decizia finală. Dacă va fi adoptată, plata se va derula în cursul anului 2026 din creditele bugetare aprobate, incluzând eventualele actualizări de dobânzi și penalități până la momentul achitării. Aspectele tehnice ale transferului vor fi gestionate de ministerul de resort, în coordonare cu instituțiile financiare implicate, astfel încât obligațiile să fie stinse în condiții conforme cu angajamentele internaționale.