Ilie Bolojan a transmis un mesaj amplu catre cetateni, dupa ce Guvernul a fost demis prin motiune de cenzura.
In textul publicat pe retelele sociale, el le multumeste romanilor si afirma ca demersurile sale pentru transparenta si reducerea privilegiilor au provocat reactii politice puternice.
Bolojan sustine ca, in cele 10 luni in care a condus Executivul, prioritatile sale au vizat aducerea de ordine in finante, corectarea nedreptatilor si promovarea unui stil de guvernare cu reguli clare, fara risipa si fara aroganta. El anunta ca va continua sa sustina aceleasi principii si in perioada urmatoare.
Mesajul transmis dupa motiunea de cenzura
Fostul premier isi exprima recunostinta fata de sprijinul primit si spune ca masurile de reforma au venit cu costuri pe termen scurt, dar cu miza pe termen lung. In postare, el subliniaza ca obiectivul a fost modernizarea institutiilor si o administrare responsabila a banului public.
RESPECT PENTRU ROMANIA
El vorbeste despre un efort colectiv al echipei guvernamentale si al functionarilor publici pe care i-a cunoscut „de la cele mai simple functii pana la cele mai inalte”, insistand ca s-a putut guverna „cu reguli, fara sa risipesti banii publici si fara aroganta”.
Dupa 10 luni, s-a intamplat inevitabilul. Cand ataci privilegii si aprinzi lumina, reactiile sunt pe masura.
Bolojan arata ca va munci pana in ultima zi pentru „interesele Romaniei” si ca sustinerea primita il motiveaza sa mearga mai departe. In incheierea mesajului sau catre cetateni, el noteaza:
MULTUMESC, ROMANIA!
Atributiile si limitele unui premier interimar
Dupa caderea Guvernului, Bolojan ramane premier interimar, cu competente restranse. In aceasta postura, poate conduce sedintele de guvern, coordona activitatea ministrilor ramasi in functie si asigura continuitatea aparatului administrativ. Executivul interimar gestioneaza plati curente, aplicarea bugetului aprobat si functionarea serviciilor publice esentiale, adica administrarea treburilor publice.
In schimb, un astfel de guvern nu poate lansa politici majore si nu poate emite ordonante sau ordonante de urgenta, si nici nu poate initia proiecte de lege. Prin urmare, reformele cu impact mare, modificarile fiscale de anvergura ori reorganizarile institutionale necesita formarea unei majoritati parlamentare stabile.
Durata interimatului depinde de ritmul consultarilor dintre presedinte si partidele parlamentare, dar si de capacitatea lor de a forma o coalitie viabila. Negocierile pot fi complicate, iar precedentele istorice arata ca un interimat se poate prelungi; in 2009, de pilda, guvernarea interimara a durat aproximativ 71 de zile.
Pe scena politica, Partidul National Liberal a anuntat trecerea in opozitie si a acuzat PSD ca a provocat criza. Liberalii sustin ca social-democratii trebuie sa isi asume raspunderea guvernarii, idee sintetizata in mesajul:
ar trebui ca PSD sa-si asume guvernarea si sa nu fuga de raspundere
Pentru cetateni, perioada de interimat inseamna ca institutiile continua activitatile curente, platile si serviciile publice raman operationale, in timp ce proiectele majore pot fi amanate pana la instalarea unui nou cabinet cu mandat deplin.