Soarta Guvernului Ilie Bolojan a atârnat de câteva voturi la moțiunea de cenzură din 5 mai. Acestea au venit de la cei 15 parlamentari ai grupului PACE – Întâi România, format din foști membri SOS și POT, care deschiseseră lista de semnături încă din 15 aprilie.
Liderul formațiunii, senatorul Adrian Peiu (47 de ani), a trecut anterior prin Pro România (consilier local la Urziceni), apoi prin AUR și SOS, pentru ca în final să conducă PACE, poziționându-se ca promotor al demersului de demitere a Executivului.
Grupul PACE și rolul la moțiunea din 5 mai
În zilele premergătoare votului, Adrian Peiu a prezentat PACE drept vectorul decisiv al inițiativei împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Declarația sa a fost tranșantă:
„Ziua de 5 mai va rămâne în istoria României ca data eliberării țării de politicile anti-românești ale Guvernului Bolojan și momentul unui nou început în evoluția statului român, iar Grupul PACE – Întâi România va fi o parte importantă atât în oprirea dezastrului numit Bolojan, cât și în construcția care va urma”.
Moțiunea inițiată de PACE purta un titlu explicit critic, iar mobilizarea parlamentarilor săi a furnizat voturile necesare pentru demiterea cabinetului. În plan politic, Peiu și-a asumat public această strategie, anunțând că formațiunea va continua să urmărească implementarea unui nou curs guvernamental după schimbarea produsă în 5 mai.
Creanța băncii care l-a împrumutat pe Adrian Peiu: peste 43.000 de lei
În plan personal, numele lui Adrian Peiu apare ca debitor într-un dosar înregistrat la Judecătoria Urziceni la 9 mai 2023, având ca obiect „validare poprire”. Creditorul este o bancă, petenți figurează un birou de executori judecătorești și o persoană fizică, iar terț poprit este JCH Optimize Security SRL, societate administrată de senator, potrivit declarației sale de avere.
Banca a cerut instanței să valideze poprirea instituită în temeiul unui contract de credit din 22.06.2015, până la concurența sumei de 43.628,40 lei. În adresa emisă la 20.04.2023 și comunicată la 27.04.2023, s-a dispus înființarea popririi în cotă de 1/3 din venitul lunar ce urma să fie reținut până la acoperirea creanței. Potrivit actelor, nu a fost primit niciun răspuns din partea terțului poprit după notificare.
Instanța a reamintit că validarea popririi poate fi admisă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ câteva condiții esențiale: (1) poprirea să fi fost înființată; (2) cererea de validare să fie depusă în termen de o lună de la data la care terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească sumele urmărite, după expirarea celor 5 zile prevăzute de lege; (3) terțul poprit să datoreze sume debitorului; (4) terțul poprit să nu-și fi îndeplinit obligațiile privind efectuarea popririi, inclusiv situația în care, în loc să consemneze sumele urmărite, le eliberează debitorului.
Potrivit cadrului procedural explicat de judecător, validarea este o măsură de executare silită: prin hotărârea de admitere, creanța aferentă sumelor poprite se transferă asupra creditorului, iar terțul poprit devine debitor direct al acestuia.
În contextul speței, societatea comercială administrată de Adrian Peiu a formulat apel, susținând că s-a admis în mod eronat cererea de validare a popririi. Dincolo de disputa juridică, documentele subliniază că poprirea viza reținerea periodică a 1/3 din venituri până la concurența sumei de 43.628,40 lei, sumă rezultată din creditul din 2015.
Aceste evoluții din dosarul civil rulează în paralel cu profilul politic recent al senatorului, care a revendicat un rol cheie în demiterea Executivului. Procedural, efectele unei eventuale validări a popririi sunt strict conturate de lege, iar părțile implicate apelează la căile de atac pentru a-și susține pozițiile în instanță.