După adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, România intră într-o procedură constituțională bine conturată.
De acum, centrul de greutate al deciziilor se mută la Palatul Cotroceni, unde președintele devine actorul cheie în configurarea noului Executiv. Nicușor Dan își întrerupe vizita oficială din Armenia și revine de urgență în țară pentru a coordona pașii următori ai tranziției politice.
Guvern demis, dar în funcție cu atribuții limitate
Prin trecerea moțiunii în Parlament, Cabinetul este considerat oficial demis. Totuși, premierul și miniștrii nu părăsesc imediat Palatul Victoria. Executivul rămâne în funcție în regim de interimat, cu un mandat restrâns la administrarea curentă a statului. Asta înseamnă că nu mai pot fi promovate inițiative majore: nu se emit ordonanțe și nu se inițiază proiecte legislative de anvergură până când noul guvern depune jurământul. Acest cadru are rolul de a preveni deciziile cu impact pe termen lung într-o perioadă fără o majoritate confirmată politic.
În plan practic, ministerele continuă activitățile operaționale, asigurând plățile esențiale și derularea programelor aflate deja în implementare. Orice demers care ar schimba substanțial direcția politicilor publice este amânat până la instalarea unei echipe cu mandat deplin din partea Parlamentului.
Cotroceniul, scena negocierilor: consultări și desemnarea premierului
Etapa imediat următoare presupune convocarea partidelor parlamentare la consultări de către președinte. Întrucât niciun partid nu deține singur majoritatea, discuțiile vor viza conturarea unei formule capabile să susțină un viitor cabinet. Liderii politici intră la Cotroceni cu propuneri și calcule de majoritate, iar negocierea reală a puterii se desfășoară în acest cadru.
După rundele de discuții, Nicușor Dan desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Alegerea este decisivă și poate rearanja aliniamentele dintre partide. Un element esențial: fostul premier Ilie Bolojan nu poate fi nominalizat din nou după demiterea prin moțiune de cenzură, conform jurisprudenței Curții Constituționale.
Odată desemnat, candidatul la șefia Guvernului are la dispoziție maximum 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului. În acest interval, el negociază cu formațiunile politice lista miniștrilor și programul de guvernare, încercând să construiască o susținere care să reziste votului.
Validarea se face într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Pentru a fi învestit, noul cabinet are nevoie de majoritatea voturilor parlamentarilor (jumătate plus unu din total). Dacă obține sprijinul necesar, urmează depunerea jurământului, iar Executivul intră imediat în atribuții depline.
Există și un traseu dificil: dacă prima propunere de premier eșuează, președintele poate face o nouă nominalizare. Iar dacă, în decurs de 60 de zile, Parlamentul respinge două propuneri de guvern, poate fi declanșată dizolvarea Legislativului și organizarea de alegeri anticipate. În practică, acest deznodământ este privit ca puțin probabil, întrucât mulți parlamentari evită riscul de a-și pierde mandatul înainte de termen, mai ales într-un climat politic volatil.
România intră astfel într-un interval în care fiecare gest politic cântărește mult: consultările de la Cotroceni, conturarea unei majorități viabile și calendarul de 10 zile pentru votul de încredere trasează ritmul următoarelor zile, în așteptarea unei formule guvernamentale capabile să treacă testul plenului.