Curtea de Apel București a invalidat măsura guvernamentală contestată de magistrați și a dispus achitarea integrală a drepturilor salariale restante.
Hotărârea, venită imediat după moțiune, marchează o înfrângere serioasă pentru Executiv și consolidează poziția sistemului judiciar în dezbaterea privind plata sumelor datorate.
Instanța a admis cererea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul României și Ministerul Finanțelor să asigure banii necesari, inclusiv prin rectificare bugetară. Demersul a fost inițiat de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, plângerea fiind înregistrată la final de martie și soluționată rapid, încă de la primul termen – o viteză procedurală rar întâlnită pentru litigii de acest tip.
Decizie rapidă, obligații ferme
Judecătoarea Ramona Bușu a stabilit că autoritățile trebuie să pună în aplicare hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă. Nerespectarea atrage penalități zilnice de 1% din sumele datorate, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. În plus, Executivul este ținut să emită toate actele administrative necesare pentru a opera plățile către judecători și alte categorii îndreptățite.
Rezumat al hotărârii: instanța impune alocarea fondurilor și emiterea actelor indispensabile plății drepturilor restante, sub sancțiunea penalităților zilnice și a amenzilor aplicabile autorităților.
Măsurile vizează includerea sumelor în bugetul pe 2026, cu posibilitatea ajustării prin rectificare, dacă execuția bugetară o cere. Presiunea este dublă: juridică – prin amenzi și penalități – și administrativă, prin termene scurte pentru operaționalizare.
Context: restanțe salariale și sume bugetate
Arieratele provin din decizii interne adoptate în 2023 de Înalta Curte și Parchetul General, care au majorat veniturile judecătorilor și procurorilor cu 25% pentru alinierea la hotărâri anterioare ale instanțelor; efectele au fost aplicate retroactiv din 2018. Ulterior, Guvernul a amânat plata unei părți din sume, redirecționând resurse către un pachet social de 1,1 miliarde de lei.
În proiectul de buget trimis Parlamentului în martie, la capitolul destinat Înaltei Curți sunt prevăzute aproape 5 miliarde de lei pentru 2026, adică o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent – fonduri orientate în principal spre plata drepturilor salariale restante rezultate din hotărâri definitive.
În acțiunea depusă, Înalta Curte a arătat că neexecutarea titlurilor creează o atingere a dreptului de proprietate al magistraților, mulți având hotărâri executorii vechi de peste un deceniu. Totodată, a invocat încălcarea principiului separației puterilor, acuzând că măsurile guvernamentale ar submina autoritatea sistemului judiciar. În prealabil, Lia Savonea transmisese o plângere la Guvern, criticând inclusiv inițiativele vizând pensiile.
Hotărârea Curții de Apel poate fi atacată cu recurs în 15 zile. Până la o eventuală schimbare a soluției, Executivul este obligat să se conformeze și să identifice rapid mecanismele bugetare pentru a onora plățile – fie prin realocări, fie prin rectificare – în timp ce instituțiile implicate pregătesc documentația administrativă necesară.