Adoptarea unei moțiuni de cenzură care duce la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan activează automat mecanismul constituțional de tranziție.
Centrul de greutate se mută la Palatul Cotroceni, unde șeful statului devine actorul decisiv în conturarea unui nou Executiv. Nicușor Dan și-a întrerupt vizita oficială din Armenia și revine de urgență în țară pentru a gestiona momentul politic.
Guvern demis, dar în funcțiune cu atribuții limitate
De la validarea moțiunii în Parlament, Cabinetul este formal demis, însă premierul și miniștrii rămân la Palatul Victoria în regim de interimat. În această perioadă, Executivul poate administra doar treburile curente ale statului, fără a promova inițiative de anvergură. Nu pot fi adoptate ordonanțe de urgență și nu pot fi împinse proiecte majore până la depunerea jurământului de către noul cabinet. Practic, se asigură funcționarea zilnică a administrației, în paralel cu procesul politic de formare a unei noi majorități.
Acest regim temporar oferă stabilitate tehnică, dar limitează manevrarea marilor politici publice. Ministerele operează pe proceduri existente, iar deciziile sensibile sunt amânate până când un nou guvern primește votul Parlamentului.
Cotroceniul fixează pașii: consultări, desemnare, vot
Următorul pas aparține președintelui: convoacă partidele la consultări pentru a identifica o formulă susținută de o majoritate. Cum niciun partid nu deține singur controlul numeric, discuțiile se anunță intense, cu negocieri despre programul de guvernare și distribuția portofoliilor.
După rundele de discuții, Nicușor Dan desemnează un candidat la funcția de prim-ministru. Un element-cheie al momentului: fostul premier Ilie Bolojan nu mai poate fi propus din nou, întrucât a fost demis prin moțiune — interdicție stabilită printr-o decizie a Curții Constituționale. Candidatul va trebui să strângă rapid sprijin politic, să prezinte lista de miniștri și un program clar, apoi să ceară votul de încredere.
Legea oferă un interval scurt: în maximum 10 zile de la desemnare, premierul propus trebuie să se prezinte în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Pentru a trece, echipa guvernamentală are nevoie de jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor. Dacă obține susținerea, miniștrii depun jurământul, iar noul Executiv își intră imediat în atribuții.
Traseul procedural: consultări la Cotroceni → desemnarea premierului → listă de miniștri și program → solicitarea votului → depunerea jurământului și instalarea Guvernului.
Există însă și scenariul blocajului. Dacă prima încercare eșuează, președintele poate nominaliza un alt candidat. Iar în situația în care Parlamentul respinge două propuneri în cel mult 60 de zile, se poate ajunge la dizolvarea Legislativului și organizarea de alegeri anticipate. Chiar și așa, o asemenea variantă este, în mod obișnuit, privită ca improbabilă: mulți aleși ezită să-și riște mandatul înainte de termen, mai ales într-un climat politic volatil.
În paralel cu jocul politic, Executivul demis funcționează în parametri restrânși, menținând serviciile publice esențiale. Ritmul consultărilor de la Cotroceni și arhitectura unei noi majorități vor stabili calendarul exact al următoarelor etape, de la prezentarea programului până la votul decisiv în plen.
Până la depunerea jurământului de către un cabinet validat, administrația operează în regim de interimat, iar dosarele urgente rămân pe masa miniștrilor în funcție, cu decizii limitate la strictul necesar.