Scena politică este din nou agitată, iar discuțiile despre viitorul Executiv capătă intensitate pe fondul unei crize politice prelungite.
Fostul premier Viorica Dăncilă reapare în prim-plan cu un apel public adresat președintelui Nicușor Dan: nu pentru un guvern „aliniat” unei tabere sau alteia, ci pentru unul pro-România.
„Domnule președinte Nicușor Dan, fiți președintele tuturor românilor și arătați că puteți să uniți la aceeași masă pe toți și că puteți să negociați pentru un guvern cu experți, cu oameni cu experiență și expertiză care să aducă un plus pentru România. Ridicați-vă la nivelul funcției pe care o aveți și acționați în interesul României. Nu cu calm,ci cu echilibru, cu consens, cu iubire față de țară și cu dorința de a rămâne în istoria acestei țări. Un președinte care a luat o decizie pentru toți, nu numai pentru unii. Aduceți un guvern nu pro-occidental, nu pro-Bruxelles, nu proeuropean, un guvern pro-România și proromâni. Domnule președinte, fiți președintele de care are nevoie România și vă garantez că eu vă voi lăuda prima dată. Dar în momentul în care îndemnați la calm, în timp ce oamenii mor de foame și sunt disperați și antreprenorii dau faliment și agricultura moare, și construcțiile, și toate domeniile, și producția industrială…” , a transmis Viorica Dăncilă într-un videoclip pubilcat pe pagina sa de Facebook.
Apelul Vioricăi Dăncilă și mesajul către Cotroceni
În intervenția sa, Dăncilă îi solicită șefului statului să poarte negocieri reale pentru un cabinet de experți, format din oameni cu experiență administrativă, capabili să stabilizeze țara. Cheia, în viziunea fostului premier, ar fi consensul între formațiunile politice, nu etichetele ideologice. Ea insistă pentru un Executiv pro-România, „proromâni”, capabil să lucreze cu toate părțile.
Mesajul vine în contextul în care așteptările publice se concentrează pe modul în care președintele va gestiona desemnarea viitorului prim-ministru și configurarea noii echipe guvernamentale. Tonul apelului este ferm, alimentat de percepția că dificultățile economice apasă asupra populației și asupra mediului de afaceri, argument pentru accelerarea deciziei politice.
Moțiuni de cenzură și guverne căzute după 1989
După 1989 au fost depuse 50 de moțiuni de cenzură, dar doar șase au fost adoptate. Printre cabinetele demise prin acest instrument parlamentar s-au numărat atât guverne susținute de PSD, cât și de PNL.
2009 – Executivul condus de Emil Boc a căzut în urma votului parlamentarilor, deschizând o serie în care moțiunea s-a dovedit un mijloc eficient de sancționare politică.
2012 – Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis, confirmând fragilitatea alianțelor din acea perioadă.
2017 – Cabinetul Sorin Grindeanu (PSD) a fost înlăturat prin moțiune, un episod atipic prin faptul că inițiativa a venit din interiorul majorității.
2019 – Guvernul Viorica Dăncilă (PSD) a căzut după pierderea sprijinului politic.
2020 – Cabinetul Ludovic Orban (PNL) a fost demis, într-un context electoral tensionat.
2021 – Guvernul Florin Cîțu (PNL) a fost demis cu 281 de voturi, un record în istoria moțiunilor de cenzură.
Actuala criză politică a luat amploare pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL, Ilie Bolojan. Ulterior, coaliția PNL–PSD s-a rupt, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile la Palatul Victoria, amplificând tensiunile dintre partide.
În acest climat, premierul se confruntă astăzi, 5 mai, cu o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Dacă textul va trece, cabinetul va fi demis după 11 luni de la învestire, ceea ce ar transforma actualul guvern în al șaptelea demis prin moțiune în postcomunism.
Dezbaterile din Parlament sunt așteptate cu interes sporit, iar partidele își calculează mișcările în funcție de rezultatul votului programat pentru 5 mai.