Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu ordonanța de urgență care vizează reorganizarea administrației publice centrale și locale.
Demersul a fost transmis după adoptarea actului normativ în 24 februarie 2026, iar documentația a ajuns pe masa judecătorilor constituționali în jurul datei de 6 martie 2026.
Ce prevede ordonanța și de ce este contestată
OUG nr. 7/2026, reconfigurează atribuții și structuri din administrația centrală și locală, operând modificări în mai multe legi conexe. Scopul declarat este eficientizarea cheltuielilor publice, întărirea disciplinei bugetare și o mai bună coordonare între nivelurile administrației.
Instituția Avocatului Poporului susține că ordonanța a fost construită prin agregarea de modificări asupra unui număr mare de acte normative, ceea ce riscă să afecteze unitatea de reglementare și previzibilitatea legii. În esență, se invocă posibile încălcări ale principiilor de claritate și coerență legislativă, precum și efecte asupra drepturilor și statutului unor categorii de personal din administrație, în contextul reorganizărilor preconizate.
Printre măsurile care au stârnit discuții se află: stabilirea unor noi reguli pentru reorganizarea unor instituții, schimbări la nivelul raporturilor de muncă în aparatul public și corelarea reformei administrative cu obiective de consolidare fiscal-bugetară. Din perspectiva Avocatului Poporului, modul în care aceste intervenții sunt adunate într-un singur act de urgență ar putea depăși limitele constituționale ale delegării legislative.
Poziția Guvernului și pașii următori
Executivul apără ordonanța, arătând că modificările urmăresc să facă administrația mai suplă și mai responsabilă financiar, fără a intra în coliziune cu Legea fundamentală. Premierul a transmis public că susține integral pachetul de măsuri și a anunțat că va prezenta argumente la CCR, insistând că prevederile contestate țin de opțiuni de politici publice.
„Cred cu tărie că măsurile contestate nu încalcă prevederi constituţionale, ci reprezintă opţiuni de politici publice menite să crească disciplina administrativă şi bugetară, dar şi siguranţa cetăţenilor”.
Între temele asupra cărora Guvernul a oferit clarificări se numără patru prevederi menționate în dezbaterea publică: posibilitatea ca anumiți funcționari să lucreze cu fracțiune de normă pentru două primării de comună; obligația ca, la transferul unor bunuri imobile sau mijloace de transport, nu doar vânzătorul, ci și cumpărătorul să dovedească absența datoriilor locale; reținerea, în anumite condiții, a unei părți din prestații sociale pentru compensarea debitelor către autorități; precum și suspendarea permisului de conducere dacă amenzile rutiere nu sunt achitate într-un termen considerat rezonabil.
Avocatul Poporului consideră că o parte dintre aceste soluții afectează drepturi sau instituie obligații într-un cadru normativ eterogen, ceea ce ridică probleme de constituționalitate raportate la caracterul unitar și la condițiile de adoptare ale unei ordonanțe de urgență. Pe de altă parte, Executivul invocă interesul public major, ritmul reformei și necesitatea asigurării resurselor pentru funcționarea serviciilor publice esențiale.
Următorul pas este stabilirea calendarului de către Curtea Constituțională a României. Până la o decizie, OUG nr. 7/2026 continuă să producă efecte, iar instituțiile implicate pregătesc punctele de vedere tehnice și juridice pentru dosarul aflat pe rol. La data comunicării sesizării, nu era anunțată o ședință publică de dezbatere.