Din primele informații, cauza probabilă a decesului ar fi fost un infarct. Vestea a căzut ca un trăsnet asupra colegilor de breaslă și a publicului.
Lumea artistică din România este în stare de șoc după dispariția fulgerătoare a actorului Ioan Isaiu, unul dintre chipurile cunoscute ale scenei și micului ecran.
Doliu în teatrul românesc. Artistul a murit subit, la 56 de ani, în timp ce se afla la București pentru filmările unui nou proiect. I s-a făcut rău pe neașteptate, iar intervenția echipajelor medicale nu i-a mai putut salva viața.
Născut pe 25 august 1969, actorul ar fi împlinit 57 de ani în această vară.
Un parcurs artistic format la Cluj
Originar din Hunedoara, Ioan Isaiu și-a legat începuturile de Universitatea Babeș‑Bolyai, Facultatea de Filologie – Departamentul de Teatru, promoția 1995, la clasa profesoarei Sorana Coroamă‑Stanca.
Imediat după absolvire a intrat în trupa Teatrului Național Cluj‑Napoca (1995–2001), iar în 2017 a revenit pe aceeași scenă, unde a continuat să joace până în prezent. De-a lungul anilor, a dat viață zecilor de roluri în montări semnate de regizori precum Gábor Tompa, Tudor Lucanu, Victor Ioan Frunză sau Alexandru Dabija.
În ultimele stagiuni, publicul l-a putut vedea în producții precum „Numărul 1 Mondial”, „Privește înapoi cu mânie” și „Pietonul aerului”, spectacole care au evidențiat din nou versatilitatea și rigoarea sa scenică.
De la scenă la ecran: recunoaștere în televiziune
Pe lângă teatru, Isaiu a devenit o prezență familiară pentru publicul larg grație rolurilor din telenovele și seriale TV.
A jucat în producții românești precum „Aniela”, „Iubire și Onoare”, „Secretul Mariei” sau „Vocea Inimii”, care i-au sporit vizibilitatea dincolo de scena clasică. A avut apariții și în filme, emisiuni și proiecte independente, implicându-se, la nevoie, și ca scenarist sau prezentator – un artist complet, confortabil atât în registrul dramatic, cât și în cel comercial.
Ecoul în comunitatea teatrală a fost imediat. Colegii și prietenii au transmis mesaje de compasiune și au vorbit despre pierderea resimțită la Cluj și nu numai.
„Pentru noi e o mare pierdere. Suntem șocați, sunt șocat de evenimentul ăsta. A fost ceva fulgerător, neașteptat. Avusese o premieră acum de curând. Am povestit cu el, eram prieteni de aproape 30 de ani. E cumplit”
Moartea sa lasă în urmă o carieră solidă și un gol dureros într-o comunitate care l-a privit mereu ca pe un profesionist discret, exigent și generos cu partenerii de scenă.
În continuare, spectacolele în care a evoluat recent rămân repere pentru publicul care l-a urmărit ani la rând, iar proiectul la care lucra la București marchează dedicarea sa constantă pentru meserie până în ultimele zile.