Cristi Borcea mărturisește că investiția de aproximativ 6 milioane de euro în imobiliarele din Dubai nu i-a adus rezultatele așteptate.
Fostul acționar de la Dinamo a explicat că a cumpărat patru apartamente într-o perioadă de efervescență a pieței, mizând pe închiriere și pe o eventuală apreciere semnificativă a valorii.
„Am luat 4 apartamente. Am investit 6 milioane (n.r. – de euro) în Dubai.”
Potrivit relatărilor sale, tranzacțiile au fost intermediate de un antreprenor român, Mircea Brânzei, care i-ar fi prezentat scenarii optimiste de creștere. Ulterior, cifrele reale ar fi contrazis atât promisiunile privind randamentele din chirii, cât și ipoteza unei dublări rapide a prețurilor.
Ce a cumpărat și de ce
Borcea spune că a achiziționat locuințe destinate atât revânzării, cât și exploatării prin închiriere. Unul dintre apartamente, afirmă el, se află într-un imobil cu facilități spectaculoase, inclusiv o piscină aflată la un nivel foarte înalt al clădirii. Decizia a fost motivată de ideea că Dubai rămâne o piață atractivă pentru capitalul străin și de convingerea – răspândită la momentul respectiv – că prețurile ar urma să crească susținut.
În planul de business, miza era pe venituri stabile din chirii, proiectate inițial la două cifre. În practică, după scăderea taxelor și a costurilor de administrare, randamentul net ar fi coborât sensibil față de așteptări.
„E mai prost decât în București.”
De ce nu s-au confirmat așteptările
Borcea indică o combinație de factori: diferența dintre promisiunile făcute la momentul achiziției și evoluția efectivă a pieței, presiunea costurilor curente și dificultatea de a revinde rapid la prețuri mai mari. În plus, contextul regional recent a adăugat un strat de incertitudine care, spune el, a temperat entuziasmul investitorilor individuali. În cuvintele sale, atunci când încerci să vinzi, recuperarea integrală a sumei devine problematică.
„Nu mai iei nici banii pe care i-ai dat…”
În discuțiile publice, fostul finanțator a mai subliniat că promisiunile de 10–15% la închiriere nu se regăsesc în buzunarul proprietarului, care ar rămâne, în cel mai fericit caz, cu circa 2% net după toate comisioanele și cheltuielile. Pentru compararea cu Bucureștiul, el vorbește atât despre randamente, cât și despre viteza reală de tranzacționare.
În plan personal, Borcea a menționat că preferă Abu Dhabi, pe care îl descrie drept un oraș mai liniștit decât vecinul său mult mai mediatizat.
„Îmi place Abu Dhabi-ul, că e mai liniștit.”
Relatarea sa vine pe fondul unei perioade în care tot mai mulți investitori individuali din regiune își reexaminează expunerile. În timp ce o parte dintre cumpărători mizează în continuare pe reputația globală a Dubaiului, alții – precum Borcea – remarcă tensiunea dintre așteptări și cifrele obținute efectiv din chirii și din revânzări într-un orizont scurt.
Fostul acționar dinamovist menționează, de altfel, că a petrecut două săptămâni și mai bine în Abu Dhabi și că se simte bine acolo, o nuanță care, dincolo de dimensiunea financiară, vorbește și despre preferințe personale legate de ritmul orașului, de liniște și de tipul de viață oferit.