Ilie Bolojan, premierul interimar al României, a transmis primele explicații după oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă, pe fondul scăderii debitului Dunării. Oficialul susține că, în ciuda situației dificile și a indisponibilității producției nucleare de la Cernavodă, sistemul energetic național rămâne stabil, iar autoritățile au luat măsuri pentru compensarea energiei care nu mai este produsă de centrală.
Oprirea Unității 2 a venit într-un moment complicat pentru sistemul energetic românesc. Potrivit explicațiilor oferite de Ilie Bolojan, scăderea debitului Dunării a făcut necesară oprirea controlată a reactorului, în condițiile în care apa fluviului are un rol esențial în procesul de răcire.
Premierul interimar a dat asigurări că, în acest moment, estimările autorităților nu indică riscuri privind alimentarea cu energie electrică la nivel național.
Ilie Bolojan: „Sistemul energetic este stabil”
Potrivit lui Ilie Bolojan, energia nucleară care lipsește în urma opririi Unității 2 este de aproximativ 650 MW , echivalentul a aproape 10% din consumul național .
Pentru acoperirea acestui deficit, autoritățile au apelat la mai multe surse de producție, dar și la importuri.
„Sistemul energetic este stabil după ce ieri, din cauza scăderii debitului Dunării, a fost necesară oprirea controlată a Unității 2 a Centralei de la Cernavodă. Toate estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național”, a transmis Ilie Bolojan.
Premierul interimar a explicat că, împreună cu Dispecerul Energetic Național, au fost luate măsuri pentru ca deficitul să fie compensat prin producția hidro, eoliană, pe cărbune, precum și prin energia cumpărată din afara țării.
Bolojan le-a mulțumit, de asemenea, românilor care au redus consumul de energie în orele de seară, contribuind astfel la diminuarea presiunii asupra sistemului.
În contextul opririi producției nucleare de la Cernavodă, autoritățile române au informat și Comisia Europeană în legătură cu situația existentă.
Conform premierului interimar, România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW , ceea ce oferă o marjă importantă pentru menținerea echilibrului dintre producție și consum.
„Am notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și avem o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Dar România are nevoie nu doar de stingerea incendiilor. Are nevoie și de măsuri pe termen lung”, a precizat Ilie Bolojan.
Acesta consideră că actuala situație ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă privind necesitatea accelerării investițiilor în infrastructura energetică și în proiectele care pot asigura funcționarea centralei chiar și în perioade caracterizate de debite scăzute ale Dunării.
Una dintre principalele măsuri anunțate este constituirea unui grup interministerial care să urmărească deblocarea proiectului Bala 2 .
Ilie Bolojan a precizat că a semnat decizia pentru constituirea acestui grup, proiectul fiind considerat important pentru asigurarea debitului de apă necesar funcționării în condiții normale a unităților de la Cernavodă.
Premierul interimar susține că situația actuală ar fi putut fi evitată dacă lucrările planificate și avizate pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă ar fi fost tratate cu prioritate în anii anteriori.
„Dacă lucrările proiectate și avizate pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă ar fi fost prioritizate și nu amânate cu anii, am fi avut centrala nucleară în funcțiune și aproape 20% din necesarul de energie asigurat de aceasta”, a declarat Bolojan.
Premierul interimar a vorbit și despre perspectiva următorilor ani. Potrivit acestuia, finalizarea lucrărilor necesare ar putea permite asigurarea apei de răcire nu numai pentru actualele Unități 1 și 2, ci și pentru viitoarele reactoare 3 și 4.
Un asemenea proiect ar deveni cu atât mai important în perspectiva extinderii capacității nucleare a României.
Bolojan estimează că, dacă proiectele vor fi accelerate și lucrările vor avansa conform planificării, problema alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor ar putea primi o soluție pe termen lung în aproximativ trei ani.
Premierul interimar a avut și un mesaj critic referitor la modul în care au fost gestionate investițiile strategice din sectorul energetic.
El a subliniat că marile proiecte nu pot produce rezultate imediate și că deciziile luate sau amânate în prezent ajung să aibă consecințe după mai mulți ani.
„În domeniul energiei, deciziile privind investițiile și politicile publice își arată rezultatele în 2–3 ani. Când nu faci ce trebuie ani de zile, nu există soluții magice pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta”, a transmis Ilie Bolojan.
În opinia sa, dificultățile actuale nu sunt provocate exclusiv de seceta din bazinul Dunării. Premierul interimar consideră că situația reflectă și întârzierile acumulate în dezvoltarea unor proiect