Ilie Bolojan impune măsuri dure de supraveghere în Senat: Funcționarii reclamă abuzuri și încălcarea normelor GDPR
Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a introdus măsuri severe de supraveghere a angajaților, inclusiv sisteme obligatorii de recunoaștere facială pentru acces, verificări stricte ale prezenței și inspecții detaliate ale calculatoarelor. Inițiativa face parte dintr-o amplă reformă administrativă, dar a provocat nemulțumirea funcționarilor, care reclamă încălcări flagrante ale normelor GDPR și fac paralele cu sistemele de monitorizare din China.
Acces doar prin recunoaștere facială Ilie Bolojan a decis eliminarea cartelelor magnetice și introducerea obligatorie a recunoașterii faciale pentru accesul în Senat, cu scopul declarat de a elimina fraudele legate de pontaj. Angajații vor fi nevoiți să utilizeze exclusiv scanarea feței pentru intrarea și ieșirea din clădire.
Decizia a generat reacții vehemente din partea personalului, care acuză că noua metodă este ilegală și încalcă drepturile privind protecția datelor personale. „Nu există un fundament juridic solid pentru acest tip de monitorizare. Pare că ne transformăm într-un sistem autoritar, cum vedem în China”, a declarat un angajat pentru Libertatea.
Angajații sunt preocupați și de posibile blocaje logistice cauzate de noul sistem. „Dacă 700 de persoane vor fi scanate zilnic, la sosire și plecare, vom pierde cel puțin două ore pe zi doar așteptând la coadă”, explică un alt funcționar.
Inspecții și controale amănunțite ale activității Pe lângă sistemul strict de acces, conducerea Senatului a intensificat și controalele asupra activității angajaților, inclusiv inspecții neanunțate ale calculatoarelor și istoricului de navigare.
Un caz relevant este cel al Cristinei Târteață, consilier la Comisia de Transport și fost secretar de stat PSD, căreia i-a fost verificat computerul imediat după protestele angajaților. Controlul amănunțit nu a descoperit însă nicio neregulă, iar inspectorii au plecat „dezamăgiți”, potrivit surselor interne.
Sindicatele acuză restructurări cu miză politică Sindicatele susțin că scopul real al reformei lui Bolojan este eliminarea angajaților care nu beneficiază de protecție politică. Deși oficial reforma prevede reducerea numărului de angajați de la 796 la 618, angajații reclamă că restructurarea este aplicată selectiv.
„Totul a fost planificat din decembrie. Oamenii fără sprijin politic sunt detașați în condiții grele, uneori chiar în subsoluri fără semnal telefonic”, afirmă un funcționar pentru Libertatea.
În paralel, sindicatele susțin că noile angajări continuă, fiind rezervate exclusiv persoanelor apropiate președintelui Senatului, oferind exemplul consilierei senatoarei Arina Moș, recent angajată, în timp ce numeroase alte posturi rămân neocupate.
PSD critică dur reforma lui Bolojan PSD acuză măsurile promovate de Bolojan drept abuzive și selective, vizând eliminarea funcționarilor care nu beneficiază de sprijin politic. Totodată, social-democrații denunță lipsa de transparență a procesului și solicită ca restructurările să înceapă cu persoanele care au multiple surse de venit sau sunt pensionari reangajați în sistemul public.
Salariile senatorilor rămân generoase În ciuda controversei privind reformele administrative, veniturile senatorilor rămân semnificative:
- Indemnizație brută de 18.720 lei lunar (23.920 lei pentru președintele Senatului);
- 35.568 lei pentru cabinetul parlamentar;
- 4.600 lei pentru cazare;
- 1.400 lei transport;
- 3.000 lei diurnă.
În acest context, măsurile de supraveghere introduse de Ilie Bolojan continuă să genereze polemici intense, atât în Senat, cât și în spațiul public, Senatul devenind o arenă de confruntare între conducerea administrativă, sindicate și formațiunile politice.