Călin Georgescu, figură tot mai vizibilă pe scena politică românească, și-a construit ascensiunea pe o retorică polarizantă, care îmbină patriotismul cu referințe istorice controversate. Sprijinit intens în mediul online, în special de o generație tânără, Georgescu a reușit să capteze atenția unui electorat vulnerabil, într-un context marcat de lipsa unei educații istorice solide și de polarizare socială accentuată.
Un lider controversat în vremuri tulburi
Într-un climat electoral tensionat, marcat de naționalism și neîncredere în instituții, discursul lui Georgescu a găsit rezonanță. Prin evocarea unor figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Ion Antonescu, liderul a reușit să atragă simpatizanți naționaliști, dar și critici dure din partea societății civile și a istoricilor. „Neamul românesc a trăit prin Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Horia, Avram Iancu, Kogălniceanu, Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, mareșalul Ion Antonescu și mulți alți eroi. Toți au făcut și fapte bune, și mai puțin bune, dar un lider autentic spune adevărul”, declara Georgescu într-un discurs care a generat reacții puternice.
Declarațiile sale au atras atenția autorităților, fiind deschis un dosar penal pentru promovarea cultului unor persoane implicate în crime împotriva umanității. Deși dosarul a fost ulterior clasat, impactul în spațiul public a fost considerabil, consolidându-i popularitatea în anumite cercuri.
O generație tânără, captivă în necunoaștere
Un factor esențial în succesul lui Georgescu îl reprezintă susținerea tinerilor sub 25 de ani, care, potrivit specialiștilor, au cunoștințe extrem de reduse despre perioada interbelică și regimul legionar. Profesorul de istorie Corneliu Riegler atrage atenția că „elevii au cunoștințe aproape inexistente despre mișcarea legionară, deoarece acest subiect este aproape complet ignorat în școli”. El subliniază că programa școlară actuală, concepută în perioada 2008-2009, elimină în mare parte referirile la temele sensibile precum Holocaustul, extremismul interbelic sau rolul lui Antonescu în Al Doilea Război Mondial.
Această lacună educațională a fost speculată de Georgescu, care a reușit să ofere o versiune simplificată și idealizată a istoriei, atrăgând un public insuficient pregătit să deconstruiască astfel de mesaje. „Fără o cultură generală solidă, tinerii nu au capacitatea de a înțelege implicațiile profunde ale referințelor făcute de Georgescu”, avertizează profesorul Riegler.
Vidul educațional și memoria colectivă
Mișcarea legionară, recunoscută pentru ideologia sa extremistă, ultranaționalistă și antisemită, a fost responsabilă pentru asasinate politice și acte de violență, cum ar fi eliminarea premierului I.G. Duca și uciderea istoricului Nicolae Iorga. Cu toate acestea, învățământul românesc tratează superficial sau deloc această perioadă. În mod paradoxal, tocmai această lipsă de informații creează un spațiu fertil pentru mitologizarea unor figuri istorice controversate.
„Prin excluderea acestor subiecte, statul român creează un individ mai ușor de manipulat”, susține Riegler, evidențiind pericolul pe termen lung al educației trunchiate.
Consecințe pentru democrație și societate
Popularitatea tot mai mare a lui Călin Georgescu în rândul tinerilor pune în lumină o realitate incomodă: deficiențele profunde ale sistemului educațional românesc și lipsa unei culturi politice sănătoase. Într-un context global în care discursurile extremiste capătă tot mai mult teren, România nu face excepție. Fără o predare completă și critică a istoriei recente, riscul de manipulare crește, iar procesul democratic poate fi afectat de reinterpretări periculoase ale trecutului.
Ascensiunea lui Georgescu devine astfel nu doar un fenomen politic, ci și un semnal de alarmă care cere o regândire profundă a modului în care se transmite istoria în școli. Numai prin educație reală și formare critică se poate construi o societate care să înțeleagă trecutul și să aleagă cu responsabilitate viitorul.