Negocierile de la Istanbul dintre Rusia și Ucraina, primele discuții directe din ultimii trei ani, s-au încheiat fără un acord privind încetarea focului. Deși cele două părți au căzut de acord asupra unui schimb de prizonieri, condițiile cerute de delegația rusă sunt considerate de partea ucraineană ca fiind nu doar nerealiste, ci și profund inacceptabile.
Rusia cere retragerea totală din regiunile ocupate și recunoașterea suveranității sale
Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, prezent la discuții, partea rusă a pus pe masă o serie de cerințe care merg mult mai departe decât ceea ce fusese propus anterior de Statele Unite într-un plan de pace consultat cu Kremlinul. Cea mai importantă și contestată solicitare: retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – zone unde, în ciuda controlului parțial exercitat de forțele ruse, Ucraina continuă să lupte pentru fiecare palmă de pământ.
Mai mult, Moscova a cerut recunoașterea internațională a suveranității sale asupra acestor patru regiuni, plus Crimeea, anexată în 2014. O solicitare pe care nici măcar planul american, conceput cu tact și prudență, nu o conținea – acesta prevedea doar o recunoaștere de facto a situației din teren și, cel mult, o acceptare formală a statutului Crimeei.
Un stat neutru și fără pretenții – viziunea Moscovei pentru Ucraina
Printre celelalte condiții avansate verbal de ruși se regăsesc și transformarea Ucrainei într-un stat neutru, fără arme de distrugere în masă și fără trupe aliate pe teritoriul său. De asemenea, Rusia a cerut ca toate părțile implicate să renunțe la eventuale pretenții de despăgubiri de război – un punct în dezacord clar cu planul american, care prevedea compensarea Ucrainei pentru daunele suferite.
„Toate aceste cerințe au fost exprimate doar verbal, niciuna nu a fost formulată într-un document oficial”, a declarat sursa ucraineană pentru Reuters.
Kievul: „Rusia nu e serioasă”
Reacțiile din partea ucraineană nu s-au lăsat așteptate. Oficialii de la Kiev consideră că aceste cereri sunt departe de orice intenție reală de pace. „Rusia nu este serioasă în aceste negocieri”, a declarat sursa citată.
Kremlinul, întrebat sâmbătă despre aceste condiții, a refuzat să comenteze. Purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov, a transmis că „discuțiile trebuie să aibă loc cu ușile închise”, evitând astfel orice asumare publică a poziției Moscovei.
Europa presează pentru noi sancțiuni
După dezvăluirea termenilor impuși de Rusia, presiunile asupra administrației americane conduse de Donald Trump s-au intensificat. Mai mulți lideri europeni solicită impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, în condițiile în care dialogul pare să bată pasul pe loc.
Planul de pace propus de SUA în aprilie a fost rezultatul unor runde de discuții confidențiale purtate de emisarul american Steve Witkoff cu Vladimir Putin la Moscova. Însă, în paralel, Ucraina și partenerii săi europeni au conturat o contra-propunere mai echilibrată, în care o încetare a focului ar fi precedat discuțiile despre statutul regiunilor ocupate.
Un armistițiu care pare tot mai departe
În ciuda gestului simbolic al schimbului de prizonieri, distanța dintre cele două tabere rămâne uriașă. Moscova vorbește despre cedări teritoriale, neutralitate și renunțare la compensații. Kievul cere o pace justă și garanții reale. Iar între aceste poziții, un armistițiu pare, din păcate, tot mai puțin probabil.