România continuă aplicarea mecanismului de schimbare a orei și pentru anul 2026, în ciuda discuțiilor aprinse din Uniunea Europeană referitoare la eliminarea acestui sistem, relatează ZiarObiectiv.ro.
Deși dezbaterile privind actualitatea acestui program sunt intense la nivel european, autoritățile de la București nu au luat o decizie unilaterală de renunțare. Astfel, populația și economia națională vor continua să își adapteze activitatea în funcție de trecerea de la un fus orar la altul, conform calendarului stabilit.
Potrivit normelor actuale, trecerea la ora de vară va avea loc în noaptea de 28 spre 29 martie 2026. În acest interval, ceasurile se vor da înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00.
Revenirea la ora oficială de iarnă este programată pentru toamna aceluiași an, respectiv pe data de 25 octombrie 2026, moment în care ora 4:00 va redeveni ora 3:00. Deși scopul istoric al acestei măsuri a fost reducerea consumului de energie, utilitatea economică este tot mai contestată în prezent, chiar dacă statele membre mențin mecanismul, notează sursa citată.
Chestiunea eliminării schimbării sezoniere a orei a fost repusă pe tapet de premierul spaniol Pedro Sánchez, care a solicitat reluarea negocierilor în cadrul Consiliului European. Demersul inițiat de Parlamentul European încă din 2018 este blocat din cauza lipsei unui acord între guvernele țărilor membre.
Europarlamentarul suedez Johan Danielsson a explicat pentru agenția EFE că, într-o societate digitalizată, vechile argumente legate de economisirea energiei nu mai sunt valide. Acesta a menționat că implicarea Spaniei ar putea debloca situația, însă pentru a se lua o decizie este nevoie de votul a 55% dintre statele membre, care să reprezinte minimum 65% din populația UE.
„Nu putem ajunge la un mozaic de fusuri orare în Europa. De aceea guvernele iau mai mult timp, dar șase ani este ridicol. Trebuie să avansăm”, a declarat Danielsson.
Dincolo de problemele logistice create în transporturi și servicii publice, impactul asupra sănătății este un argument major împotriva menținerii sistemului. Specialiștii apreciază că aproximativ 20% dintre cetățeni resimt efecte negative, precum tulburări de somn și dereglări ale ritmului biologic, cei mai afectați fiind copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni cronice.
Referitor la acest aspect, Comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a punctat necesitatea unei noi analize, subliniind: „Sistemul schimbării orei generează complicații inutile”.
În plan global, numeroase state au renunțat deja la ajustarea ceasurilor, printre acestea numărându-se Turcia, Rusia, Islanda, China, Japonia, Brazilia, precum și zone din Statele Unite (Arizona și Hawaii).
În absența unei directive europene obligatorii, românii vor continua să își modifice ceasurile de două ori pe an, deși se așteaptă o reluare a discuțiilor la nivelul instituțiilor comunitare la începutul anului 2026.