Tensiunea de pe scena politică pare să fi trecut de un prag invizibil, iar numele lui Marcel Ciolacu este din nou în centrul discuțiilor aprinse. Fostul premier știe că orice pas greșit îl poate costa definitiv încrederea publicului, așa că a ales un moment extrem de sensibil pentru a ieși la rampă. De câteva zile, se vorbește tot mai mult despre o decizie care ar putea schimba modul în care românii privesc modul în care sunt cheltuiți banii țării, iar semnele arată că urmează ceva ce nu poate fi ignorat, oricât ai încerca să schimbi subiectul.
În birourile de la București se simte o presiune pe care politicienii nu o mai pot ascunde, iar mesajele tot mai dure din partea oamenilor au împins lucrurile într-un punct de cotitură. Marcel Ciolacu a înțeles că tăcerea nu mai este o variantă și a fost nevoit să vină cu o mișcare pe cât de riscantă, pe atât de spectaculoasă. Ceea ce a hotărât să arate în spațiul public nu este doar o simplă informație tehnică, ci o radiografie a felului în care a fost folosit un instrument financiar extrem de puternic, iar asta abia pregătește terenul pentru dezvăluirea care urmează să dea foc dezbaterilor.
După zile întregi de speculații, fostul premier a ales să publice pe rețelele sociale lista completă cu sumele folosite în 2024 din Fondul de Rezervă al Guvernului, un gest rar întâlnit în politica românească. Totalul i-a lăsat pe mulți înmărmuriți: 56,66 miliarde de lei, adică 3,22% din Produsul Intern Brut al României. Vorbim de bani reali, plătiți din taxe și impozite, iar simpla lor enumerare a aprins imediat întrebarea: cum s-a ajuns la o asemenea sumă într-un singur an și de ce aflăm abia acum detaliile?
Publicarea acestor date vine pe fundalul unei comparații care ridică inevitabil sprâncene: în 2023, aceeași rezervă a reprezentat doar 2% din PIB, așa că saltul de anul acesta pare mai mult decât o simplă ajustare contabilă. Ciolacu insistă că nu este vorba despre bani direcționați mascând campanii electorale, ci despre fonduri turnate în proiecte importante pentru țară. Explicația lui pare clară la prima vedere, dar diferența de peste un procent din PIB îi face pe mulți să se întrebe dacă nu cumva povestea are mai multe straturi decât lasă să se vadă prima pagină.
Fostul prim-ministru susține că sumele au mers în principal către investiții majore, menite să lase urme vizibile în viața de zi cu zi: drumuri, clădiri de școli, spitale, lucrări care ar trebui să aducă și bani europeni înapoi în țară. Ministerul Dezvoltării a ieșit în față ca principal beneficiar, cu aproape 13 miliarde de lei alocați. Pe hârtie, pare o strategie gândită pentru modernizare accelerată, dar exact această concentrare de resurse într-o singură zonă ridică întrebarea dacă prioritățile au fost cu adevărat stabilite după nevoile oamenilor sau după calcule politice nevăzute.
În mesajul său, Ciolacu spune răspicat că nu are de ce să se scuze pentru felul în care au fost împărțiți banii. „Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate”, a scris el pe Facebook, asumându-și public deciziile luate. Postarea sa, citată de numeroase publicații, încearcă să transmită ideea că fiecare leu a avut o destinație clară, dar reacțiile din spațiul public arată că mulți români nu se mulțumesc doar cu această garanție.
Pentru a evita impresia că a avut control direct asupra fluxului de bani, Ciolacu a ținut să sublinieze că rolul de „casier” al acestor fonduri nu i-a aparținut lui personal. El a indicat către Ministerul Finanțelor, condus la acea vreme de Marcel Boloș, ca fiind instituția care a operat efectiv alocările. Potrivit fostului premier, Boloș a preferat să folosească Fondul de Rezervă în locul unei rectificări bugetare clasice, fiind convins că astfel poate urmări mai atent fiecare sumă. Această explicație mută discret reflectorul și spre tehnicienii din minister, care vor trebui acum să justifice dacă această alegere a fost una înțeleaptă sau doar mai comodă din punct de vedere politic.
Marcel Ciolacu încheie cu un mesaj care sună a avertisment, dar și a asumare: „Până la urmă, fiecare trebuie să răspundă pentru deciziile luate”. Fraza lui, preluată ca atare de presă, pare să sugereze că este pregătit să suporte costurile politice ale acestor hotărâri, dar lasă deschisă și problema responsabilității celor care au împărțit efectiv banii. Dincolo de cifrele impresionante și de declarațiile ferme, întrebarea rămâne aceeași: vor fi aceste cheltuieli văzute în timp ca o investiție curajoasă în viitorul României sau ca una dintre cele mai controversate utilizări ale banilor publici din ultimii ani?