În politica de la București, unele lucruri se schimbă la vedere, iar altele se mișcă pe sub masă, cu semnale atât de subtile încât le observi abia când e prea târziu. În ultimele zile, numele lui Victor Ponta a revenit insistent în discuții, mai ales după episoadele tensionate din jurul conducerii PSD și al guvernării. Ce părea doar un nou val de speculații a început să capete contur, iar piesele se așază într-un fel care nu sună deloc a întâmplare… stai să vezi de unde pornește totul.
Și mai e ceva: în spatele ușilor închise, relația dintre Victor Ponta și Marcel Ciolacu a fost descrisă tot mai des ca una care „scârțâie” la fiecare pas. Dincolo de declarațiile publice, au existat decizii care au lăsat urme, inclusiv îndepărtarea lui Ponta din rolul de consilier onorific. În acest decor încărcat, orice gest mic poate deveni detonator. Iar acum a apărut un indiciu clar, fixat în scris, care schimbă ritmul poveștii… și abia acum intrăm în miez.
Potrivit informațiilor publicate de romaniaculturala.eu, Victor Ponta a trimis vineri, 28 februarie, o solicitare către secretarul general al PSD, Paul Stănescu, prin care cere suspendarea din partid. Important: nu vorbim despre demisie, ci despre o pauză asumată, deși revenise în PSD de doar patru luni. În document, el spune că vede „o contradicție evidentă între voința electoratului și deciziile luate de conducerea partidelor din coaliție” și adaugă: „mă văd nevoit să vă comunic în mod formal decizia mea”… iar de aici lucrurile se încing.
În aceeași scrisoare, Ponta anunță că nu îl va susține pe Crin Antonescu, candidatul PSD-PNL-UDMR la prezidențiale, pe care îl consideră o alegere greșită pentru țară. El merge mai departe și atacă direct profilul candidatului, cu o frază care taie în carne vie: România, spune Ponta, nu își permite „încă un președinte leneș și detașat, interesat doar de propriul confort”. Când un fost premier folosește asemenea cuvinte, nu e doar opinie—e un avertisment… și încă nu e tot.
Ponta leagă această candidatură de o explicație mult mai apăsătoare și lasă să se înțeleagă că nominalizarea ar fi venit dintr-o zonă greu de controlat politic. În textul citat de romaniaculturala.eu, el susține: „Această candidatură este împotriva intereselor României și a așteptărilor legitime ale votanților, inclusiv ale celor social-democrați. Este rezultatul unor forțe obscure care au condus România în ultimii 10 ani și pe care poporul român nu le mai acceptă”. E genul de pasaj care cere răspuns, pentru că deschide o ușă spre un conflict mai mare… și se vede deja umbrele.
Mai mult, Ponta afirmă că Antonescu ar pune presiune pe liderii PSD pentru a-i pedepsi pe cei care nu îl sprijină, ceea ce ridică miza internă la maximum. În același ton, el își asumă consecințele și spune: „Îmi asum toate consecințele politice care decurg din decizia mea de a respecta voința alegătorilor, chiar dacă aceasta contravine hotărârilor conducerii PSD”. Practic, mesajul e simplu: nu dă înapoi, chiar dacă vine sancțiunea. Iar când cineva spune asta înainte să se întâmple, de obicei știe ce urmează… și pregătește terenul.
Tensiunea cu Marcel Ciolacu apare acum ca piesa lipsă din puzzle. Luna trecută, premierul a transmis că Ponta va fi exclus din PSD dacă își depune candidatura la prezidențiale, iar ulterior l-a îndepărtat din poziția de consilier onorific. Ponta a lăsat în repetate rânduri să se înțeleagă că ia în calcul o candidatură, dar fără un anunț oficial. Cu suspendarea cerută acum, întrebarea nu mai e dacă există o ruptură, ci cât de repede se va transforma într-un război deschis.
Aceast website își păstrează o poziție neutră pe scena politică, fără a susține partide sau ideologii. Materialul are un caracter pur informativ și de reflecție. Recomandăm analizarea mai multor puncte de vedere pentru o înțelegere completă și nuanțată a subiectului.