Declarațiile lui Călin Georgescu despre anularea alegerilor prezidențiale din România au reaprins una dintre cele mai sensibile teme ale anului trecut: influența externă și suspiciunea că deciziile politice majore nu se iau doar la București. Mesajele transmise de Rusia și SUA pun presiune pe scena politică românească și deschid un nou front al controverselor.
Mulți români nu știu acest detaliu
Serviciul Rus de Informații Externe (SVR) a acuzat, prin agenția TASS, că dosarul deschis de Parchetul General împotriva lui Călin Georgescu ar fi fost „dictat” de Uniunea Europeană. Mai mult, rușii susțin că Ursula von der Leyen ar fi influențat invalidarea primului tur al alegerilor și ar fi amenințat România cu blocarea fondurilor europene. Astfel de afirmații, chiar dacă nu sunt susținute încă de date oficiale, arată modul în care Rusia speculează tensiunile interne pentru a eroda încrederea în instituții.
Aici se ascunde adevărata problemă
Georgescu merge însă mai departe și spune că poziția Rusiei este identică cu cea transmisă de șefa Informațiilor Naționale din SUA, Tulsi Gabbard. El susține că ambele puteri transmit același mesaj: România ar fi fraudat alegerile. Dacă această paralelă este reală sau doar o interpretare subiectivă, rămâne de analizat, însă simpla suprapunere a retoricii Moscovei și Washingtonului creează o presiune fără precedent în spațiul public.
Un gest aparent banal care schimbă totul
Potrivit lui Georgescu, declarațiile americane ar fi fost făcute cu acordul președintelui Donald Trump, iar administrația Trump-Vance ar fi confirmat criticile la adresa Bucureștiului. Această idee introduce o dinamică nouă: dacă două mari puteri sugerează nereguli electorale, atunci România riscă nu doar o criză politică internă, ci și una de credibilitate internațională. Iar într-un an plin de tensiuni, finanțări europene, decizii guvernamentale și negocieri energetice, o astfel de lovitură ar putea destabiliza tot ecosistemul politic.
Un semnal de alarmă pe care prea puțini îl aud
Mesajul lui Georgescu, „Aviz amatorilor!”, lasă loc de interpretări. El vorbește despre o „a doua fază”, sugerând consecințe diplomatice pentru România. Nu se știe dacă este vorba despre sancțiuni, presiune politică sau doar un avertisment retoric. Cert este că în contextul geopolitic actual – tensiuni est-vest, inflație, dependență energetică și vulnerabilități politice – orice discuție despre legitimitatea alegerilor devine explozivă.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reacționa public, dacă vor fi prezentate probe sau dacă situația va fi lăsată să se stingă. În următoarea perioadă, reacțiile oficiale vor cântări mai greu ca oricând.