Cu ocazia Zilei Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI), ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a transmis un mesaj ferm despre starea de securitate a României. Într-un context regional marcat de „tensiuni și incertitudini”, ministrul a subliniat că arhitectura de siguranță a țării a trebuit să se adapteze unor amenințări tot mai complexe, de la conflicte armate la graniță, până la atacuri hibride sofisticate.
Provocările anului 2026: Marea Neagră și războiul hibrid
Ministrul a evidențiat faptul că România se află într-o zonă geografică vulnerabilă, presiunile din zona Mării Negre fiind dublate de riscuri care transcend formele clasice de agresiune.
Conform declarației oficiale, principalele amenințări actuale includ:
- Instabilitatea regională: Proximitatea conflictelor și competiția strategică dintre marii actori statali.
- Criminalitatea transfrontalieră: Migrația ilegală, criminalitatea organizată și amenințarea teroristă.
- Amenințările hibride: Campanii masive de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de compromitere a infrastructurilor critice (energie, comunicații, transport).
„Siguranța națională a devenit un exercițiu permanent de prevenție și anticipare, nu doar de reacție”, a declarat Cătălin Predoiu.
DGPI: „Paznicul” integrității Ministerului de Interne
În acest peisaj de securitate, Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) — serviciul secret al MAI — joacă rolul de pilon central în menținerea ordinii interne. Ministrul a lăudat activitatea instituției, subliniind că munca lor, adesea „nevăzută”, este esențială pentru:
- Contracararea vulnerabilităților interne: Prevenirea actelor de corupție sau a scurgerilor de informații din interiorul structurilor statului.
- Protejarea informațiilor sensibile: Securizarea datelor care fundamentează siguranța publică.
- Consolidarea disciplinei profesionale: Asigurarea unui climat de legalitate în rândul angajaților MAI.
Digitalizarea și noile suprafețe de risc
Un punct central al mesajului a fost legătura dintre modernizarea administrației și securitate. Ministrul Predoiu a avertizat că digitalizarea serviciilor publice, deși crește eficiența, generează automat noi „suprafețe de risc” în spațiul cibernetic.
Rolul DGPI a crescut exponențial în proiectele strategice de securitate cibernetică, oferind garanțiile necesare pentru ca cetățenii să poată folosi serviciile electronice fără a-și pune în pericol datele personale.
Cooperarea internațională și reziliența NATO
Rezultatele activității DGPI se reflectă și în cooperarea externă. România participă activ la exerciții interinstituționale alături de partenerii NATO și observatori internaționali, concentrându-se pe protejarea infrastructurilor critice. Această „logică a rezilienței aliate” asigură un răspuns integrat în fața unor situații complexe care ar putea destabiliza statul de drept.
Ministrul a concluzionat prin felicitarea cadrelor DGPI pentru menținerea unor standarde ridicate de corectitudine și fermitate, elemente care constituie fundamentul încrederii cetățenilor în instituțiile statului.