Cât de mult s-a schimbat Bucureștiul în ultimii 25 de ani și la ce capitole e, în continuare, repetentă capitala României? Un documentar apărut recent pe YouTube provoacă nostalgie în rândul celor care au cunoscut sălbăticia urbană de altădată și, în ciuda nemulțumirilor de zi cu zi, putem remarca faptul că metropola s-a schimbat destul de mult de-a lungul ultimilor ani.
Cât de mult s-a schimbat Bucureștiul în ultimii 25 de ani
În unele locuri, orașul parcă a încremenit în timp, existând în continuare străzi și clădiri uitate ori eclipsate de construcții noi, unele dintre ele provocând adevărate scandaluri. În videoclipul postat pe pagina de YouTube „bucharestBIKEtraffic”, care compară imagini de acum 20 de ani cu realitatea de azi a unor străzi și bulevarde emblematice, se poate observa cu ochiul liber că s-au înregistrat progrese semnificative.
Din punct de vedere infrastructural, Bucureștiul mai are mult de lucru, însă nu doar fața orașului a început să se schimbe, ci și oamenii. Realizatorului documentarului prin care bucureștenii pot ”călători în timp” pun în lumină și obiceiurile pe care cei care s-au născut după 2000 nu mai au cum să și le amintească. Orașul gri s-a civilizat, însă, în timp, iar azi lucruri care sunt normale și luate de-a gata erau de neconceput în 2000.
Ce spun bucureștenii despre orașul lor de suflet. Poluarea și haosul din trafic, marile nemulțumiri
Majoritatea oamenilor întrebați dacă sunt de părere că s-a schimbat capitala au spus că există progrese vizibile, menționând și ce îi deranjează. Traficul infernal și poluarea sunt principalele probleme semnalate de oameni. „Garantat, s-a schimbat Bucureștiul. Eu zic că s-a schimbat în bine și sper că va fi din ce în ce mai bine; Îmi plăcea mai mult să mă plimb înainte, era aerul mai curat. Lumea e ceva mai civilizată acum, dar aerul este extrem de poluat”, sunt câteva dintre părerile locuitorilor Capitalei, expuse în vlogul de pe YouTube.
Care sunt cele mai mari schimbări, dintre cele vizibile, din ultimii 20 de ani? În primul rând, multe din locurile cunoscute ale orașului nu mai arată la fel. De exemplu, în zona Bibliotecii Naționale astăzi există mai multă vegetație, apărând, între timp, și câteva restaurante pe malul Dâmboviței. Apoi, cu privire la mijloacele de transport în comun, și aici au existat investiții. S-au introdus pe multe linii tramvaie moderne și autobuze noi. Nu mai există, ca în anii 2000, tramvaie cu perdele care țineau locul geamurilor lipsă.
Bucureștiul din 2000: gherete mizerabile peste tot, lipsă de intimitate și găini și gâște expuse la Obor, ca la zoo
Cu privire la afirmația făcută mai sus de o bucureșteancă despre civilizarea oamenilor, acest lucru s-a întâmplat datorită legilor date de-a lungul timpului (spațiul public era folosit, în 2000, pentru orice își doreau oamenii să facă, multe zone fiind împânzite de tarabe și gherete insalubre care ofereau o imagine dezolantă orașului). Apoi, în primii ani după Revoluția din 1989, românii abia începeau să înțeleagă cu ce vine la pachet democrația și libertatea. Arc peste timp, cei care se filmau prin oraș nu țineau cont de GDPR (nu exista așa ceva). Pentru cei obișnuiți cu regulile de azi, precizăm faptul că pe multe casete video realizate cu ocazii speciale, părinții își expuneau copiii fără probleme, iar la finalul filmării treceau inclusiv adresa la care locuiau. Azi, așa ceva e greu de înțeles.
O altă notă de culoare, dacă ne referim la bâlciuri și la piețe, este că înainte oamenii vindeau absolut orice, la liber, evaziunea fiscală fiind regulă de bază, nu încălcare a legii. În timp ce în marile capitale europene, în 2000, piețele erau deja modernizate, ținându-se cont în primul rând de curățenie, la Obor, de pildă, țăranii expuneau găini, gâște sau bibilici lăsând în urmă o mizerie de nedescris. Astăzi, puii și găinile vin direct la caserolă în supermarketuri.
Ce s-a făcut în București. Catedrala Mântuirii Neamului a provocat scandal mare. Unde trebuia să fie construită
Capitala a bifat în ultimii 20 de ani câteva realizări. Una din mega-construcțiile care a provocat controverse, aflată aproape de Palatul Parlamentului, Catedrala Mântuirii Neamului, a provocat mare scandal în 2004, căci trebuia să se construiască în cu totul alt loc. Puțini știu că urma să fie construită în Parcul Carol, unde s-a vrut demolarea monumentului principal. Oamenii, care nu mai aveau atunci acces în parc, au protestat împotriva ideii, după ce au fost instalate garduri în jurul momentului. În fruntea acțiunii civice de atunci se afla fostul parlamentar independent Remus Cernea. Bucureștenii au reușit, în cele din urmă, să convingă autoritățile să nu distrugă Parcul Carol, așa că marea catedrală s-a făcut în alt loc.
Metrou spre Drumul Taberei, Parcul Liniei și ”avalanșa” de cartiere rezidențiale în sectoarele 3, 4 și 6
O altă realizare, cu mare dificultate (motiv de glume și ironii ani la rând) a fost finalizarea liniei de metrou către Drumul Taberei. Punctăm și câteva oaze verzi apărute în oraș, printre care, poate că una din cele mai semnificative este apariția Parcului Liniei din sectorul 6, dezvoltat pe 8 hectare pe o fostă linie ferată, o zonă modernă și prietenoasă cu mediul și bicicliștii din cartierul Militari. Punctăm și construcțiile de skyline-uri și dezvoltarea cartierelor rezidențiale în special în zonele de margine ale capitalei, construcții care au împărțit, însă, lumea în două.
La capitolul acesta, cele mai multe astfel de complexe rezidențiale au răsărit, în ultimii ani, în cartierele Berceni, Pallady, Brâncoveanu, Militari, Titan și Drumul Taberei. Menționăm, ca noutate în anii care s-au scurs după 2000, inaugurarea Arenei Naționale, autostrada-inel din jurul Capitalei (în mare parte gata) și Pasajul Basarab.
Ce promit principalii candidați la alegerile care vor avea loc pe 7 decembrie 2025
Bucureștiul va fi, cu siguranță, într-o continuă transformare în anii care vin, iar duminică, pe 7 decembrie, locuitorii urbei sunt chemați să își aleagă noul primar. Ce promit principalii candidați la alegeri pentru bucureșteni? Ciprian Ciucu (PNL) își propune să rezolve problema apei calde și a căldurii (în continuare sunt cartiere unde la duș apa caldă e rece) și să nu mai permită șoferilor să parcheze pe trotuare, mizând pe transportul în comun mai mult.
Daniel Băluță (PSD) a anunțat că și-ar dori să organizeze, în calitate de viitor primar general, dacă va fi ales, un referendum pe tema trotinetelor electrice și plusează pe modernizarea infrastructurii. Edilul din sectorul 4 a spus, recent, că își dorește continuarea extinderii unor linii de metrou, în special M1 și M4.
Cătălin Drulă (USR) susține că va lupta pentru a rezolva problema traficului, că se va implica să nu se mai vândă droguri în școli și că vrea să reabiliteze 800 de kilometri de conducte în următorii 6 ani. Anca Alexandrescu, susținută de AUR, zice că ar vrea să construiască un spital mare, în afară de aglomerația sufocantă de pe străzi.