Cutremur resimțit cu „huruit puternic” duminică după-amiază. Ce spun experții despre marele seism de 8,1 grade
Duminică, 1 februarie 2026, liniștea după-amiezii a fost zdruncinată pentru mii de români din zona de curbură a Carpaților și din județele învecinate. Un nou seism, produs în zona Vrancea-Buzău la ora 16:14, a readus în atenția publicului vulnerabilitatea seismică a României. Deși magnitudinea nu a fost una critică, modul în care s-a manifestat fenomenul — un zgomot profund, urmat de o vibrație bruscă — a provocat un val de comentarii și teamă pe rețelele de socializare și pe platformele internaționale de monitorizare.
„S-a zdruncinat vitrina”: Mărturiile românilor după seismul de duminică
Imediat după producerea cutremurului, platforma EMSC (European-Mediterranean Seismological Centre) a fost inundată de mesaje de la locuitorii din Buzău, Focșani, Ploiești și chiar Brașov. Oamenii au descris o senzație scurtă, dar intensă, precedată de un sunet lugubru.
„Doamne, ce m-am speriat! S-a auzit un huruit puternic, se zdruncina vitrina”, a scris Mariana, o localnică din zona epicentrală. Costel, un alt martor, a povestit că seismul l-a surprins în pat: „S-a zdruncinat brusc totul și s-a auzit un huruit ciudat, parcă venea din pământ”. Chiar dacă Dana, o altă utilizatoare, a menționat că „nu a fost tare”, șocul resimțit de structura locuinței — „s-a zdruncinat brusc dulapul” — a fost suficient pentru a genera anxietate.
Datele tehnice: Revizuirea magnitudinii și adâncimii
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a furnizat datele oficiale, revizuite la scurt timp după eveniment. Dacă inițial s-a raportat o magnitudine de 3,9 grade, seismologii au recalibrat ulterior datele la 3,7 grade pe scara Richter.
Cutremurul s-a produs la o adâncime de 138 de kilometri, fiind un seism de adâncime intermediară, tipic pentru regiunea Vrancea. Această adâncime explică de ce, deși magnitudinea a fost mică, undele s-au propagat pe o suprafață mare, fiind resimțite în orașe precum:
- Buzău (55 km nord-vest)
- Focșani (60 km vest)
- Sfântu-Gheorghe (61 km sud-est)
- Brașov (65 km est)
- Ploiești (75 km nord-est)
Acesta este al 24-lea cutremur înregistrat în România de la începutul anului 2026, confirmând o activitate seismică constantă, dar aflată în limitele normale pentru această zonă.
Prognoza sumbră a lui Gheorghe Mărmureanu: Orizontul 2039-2040
În contextul acestor mișcări telurice repetate, reputatul seismolog Gheorghe Mărmureanu a readus în discuție statisticile istorice. Bazându-se pe analiza seismelor din ultimii 300 de ani, specialistul estimează că un cutremur catastrofal, cu o magnitudine de 7,7 sau 7,8 grade, ar putea lovi România în jurul anilor 2039–2040.
„Istoria ne arată că nu vom scăpa de un viitor mare cutremur. Avem o hartă a amenințărilor bazată pe tipare istorice. Analizăm datele din ultimii 300 de ani pentru a identifica perioadele cu risc maxim”, a declarat Mărmureanu. Această fereastră temporală oferă autorităților un răgaz, dar și o responsabilitate uriașă în ceea ce privește consolidarea clădirilor cu risc seismic.
Scenariul de coșmar al IGSU: Un seism de 8,1 grade
Dacă prognoza lui Mărmureanu pare îndepărtată, documentele oficiale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) analizează cel mai pesimist scenariu: un cutremur de 8,1 grade. Energia eliberată de un astfel de eveniment ar fi echivalentă cu cea a 1.200 de bombe nucleare de tipul celei de la Hiroshima.
Conform studiului „Concepția națională de răspuns post seism”, un astfel de eveniment ar avea consecințe apocaliptice:
- Peste 350.000 de clădiri rezidențiale grav avariate;
- Peste 45.000 de victime (morți și răniți grav);
- Efecte devastatoare resimțite pe o rază de 300 km de epicentru.
Recomandările autorităților: „Cu speriatul nu rezolvăm nimic”
Raed Arafat, șeful DSU, a subliniat că panica este cel mai mare dușman în astfel de situații. Acesta a reiterat faptul că sistemul RoAlert nu trimite notificări înainte de cutremur, deoarece timpul de propagare a undelor este prea scurt, iar alertele premature ar putea genera haos și accidente.
„Cel mai important este să știm ce avem de făcut. Recomand două resurse esențiale: aplicația DSU și platforma www.fiipregatit.ro. Acolo găsiți instrucțiuni clare despre cum să vă pregătiți casa și cum să reacționați în timpul mișcării pământului”, a declarat Arafat.
Deși nivelul de pregătire al pompierilor a crescut prin exerciții constante, realitatea rămâne crudă: conform Curții de Conturi, instituțiile statului mai au pași importanți de făcut pentru a fi cu adevărat gata în fața „Marelui Cutremur”.