România se apropie de un moment-cheie care ar putea afecta direct milioane de gospodării. Data de 1 aprilie devine un reper esențial pentru toți consumatorii de gaze naturale, în condițiile în care schema de plafonare și compensare a prețurilor expiră la 31 martie. Guvernul se află sub presiune dublă: pe de o parte, menținerea controlului asupra inflației, pe de altă parte, obligațiile asumate față de Uniunea Europeană. Iar mesajele transmise de premierul Ilie Bolojan sunt departe de a liniști populația.
Guvernul, prins între inflație și regulile europene
Executivul analizează intens toate scenariile posibile pentru perioada de după 31 martie. Decizia finală urmează să fie anunțată în cel mult două săptămâni, însă semnalele venite din interiorul Guvernului arată că nimic nu este sigur. Premierul Ilie Bolojan a confirmat că sunt făcute simulări complexe privind evoluția pieței gazelor și impactul asupra inflației, subliniind că o creștere a prețurilor la energie se reflectă automat în costul tuturor produselor și serviciilor.
În acest context, plafonarea gazelor este văzută ca un instrument important de control economic, dar și ca o problemă juridică, deoarece România se află deja într-o procedură de infringement pentru încălcarea unei directive europene.
„Nu este certă eliminarea”, dar timpul presează
Declarația care a stârnit cele mai multe îngrijorări a venit chiar de la premier. Ilie Bolojan a recunoscut că eliminarea plafonării nu este o certitudine, însă a avertizat că mecanismul nu mai poate fi prelungit mult timp. România mai are la dispoziție doar câteva luni pentru a aplica o formulă tranzitorie, înainte ca presiunile europene să devină imposibil de ignorat.
Mesajul este clar: Guvernul încearcă să câștige timp, dar fereastra de manevră este limitată. O decizie amânată prea mult riscă să destabilizeze piața și să creeze șocuri bruște pentru consumatori.
Avertismentul furnizorilor și riscul din piață
Reprezentanții furnizorilor de gaze au transmis deja semnale de alarmă. Potrivit acestora, lipsa unei decizii clare, anunțate din timp, poate duce la creșteri artificiale de preț și la blocaje în piață. Incertitudinea afectează contractele, planurile de achiziție și, în final, costurile suportate de consumatorul final.
Autoritățile sunt conștiente de acest risc și spun că vor anunța măsura cu câteva luni înainte de aplicare, pentru ca piața să se poată „așeza” și să evite scenariile de tip șoc, așa cum s-a întâmplat în cazul energiei electrice.
Scenariul unei eliminări graduale
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat că există și un „plan B”. În cazul unor evenimente neprevăzute – fie ele economice sau geopolitice – plafonarea ar putea fi eliminată treptat, pe parcursul unui an. Reducerile ar urma să fie făcute lunar, cu procente de 8–10%, astfel încât impactul asupra populației să fie mai ușor de suportat, mai ales în sezonul rece, când consumul este ridicat.
Acest scenariu ar putea împinge eliminarea completă a plafonării până în primăvara anului 2027, oferind timp suplimentar pentru adaptare.
Producția internă și miza Romgaz
Un argument-cheie al autorităților este faptul că România produce suficiente gaze naturale, ceea ce limitează dependența de importuri. Ministrul Energiei a salutat intenția ROMGAZ de a intra mai agresiv pe piața de furnizare, mișcare care ar putea crește concurența și, implicit, ar putea ține prețurile sub control.
În plus, pe termen mediu, autoritățile mizează pe exploatarea zăcământului Neptun Deep, care ar putea schimba radical poziția României pe piața gazelor.
Datorii uriașe și lecțiile trecutului
În paralel, statul încă are de achitat miliarde de lei către furnizori pentru schemele anterioare de plafonare la energie electrică, un avertisment clar despre costurile reale ale intervenției în piață. Experiența eliminării bruște a plafonării la electricitate planează ca o umbră asupra deciziilor actuale.
Pentru români, 1 aprilie nu mai este doar o dată din calendar. Este un moment de incertitudine majoră, în care deciziile luate la nivel guvernamental pot influența direct facturile, costul vieții și stabilitatea economică. Iar mesajul venit de la vârful Executivului este unul rece și realist: nimic nu este sigur, iar schimbarea poate veni mai repede decât se așteaptă mulți.