Comisarul european Dubravka Suica merge joi la Washington pentru această reuniune, fără ca UE să adere la Consiliul pentru Pace al lui Trump.
Comisia explică faptul că doreşte să facă auzită poziţia europeană cu privire la „partea specifică dedicată Gazei”.
Dar această vizită a fost întâmpinată cu foarte multă răceală de unele ţări ale Uniunii Europene, în special de Franţa, care a condus opoziţia miercuri în timpul unei reuniuni a ambasadorilor la Bruxelles, potrivit unor diplomaţi europeni. Susţinută de Spania, Belgia şi Irlanda, Franţa a subliniat că Comisia Europeană nu a primit niciun mandat din partea statelor europene pentru a participa la această reuniune, considerând-o ilegală în temeiul tratatelor UE.
Franţa şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că acest Consiliu pentru Pace ar putea concura cu Naţiunile Unite şi ar putea slăbi normele dreptului internaţional.
În schimb, două state europene au intenţionat să participe la acest organism: Ungaria lui Viktor Orban, autoproclamat aliat al lui Donald Trump, şi Bulgaria.
Alte ţări vor trimite reprezentanţi la această reuniune inaugurală, în special Italia, prin prezenţa ministrului său de externe, Antonio Tajani.
Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump a fost conceput pentru a pune capăt războiului din Fâşia Gaza, dar carta sa îi atribuie un obiectiv mult mai larg: rezolvarea conflictelor armate la nivel mondial.
Membrii permanenţi ai Consiliului pentru Pace trebuie să plătească 1 miliard de dolari pentru a adera, ceea ce a stârnit critici conform cărora consiliul ar putea deveni o versiune „cu plată a Consiliului de Securitate al ONU.
Comisia Europeană, anunţând deplasarea pe care o va face Dubravka Suica, a subliniat că UE nu este membră a acestui Consiliu pentru Pace şi şi-a exprimat rezervele cu privire la „guvernanţa” acestui organism şi „compatibilitatea acestuia cu Carta ONU”.
Ce se află pe agenda primei reuniuni
Principalul obiectiv al reuniunii inaugurale de joi este un plan de reconstrucţie pentru Gaza, care a fost în mare parte redusă la ruine de războiul Israelului, susţinut diplomatic şi înarmat de SUA.
Este de aşteptat ca SUA să anunţe fonduri în valoare de 5 miliarde de dolari de la statele membre „pentru eforturile umanitare şi de reconstrucţie din Gaza”.
De asemenea, este de aşteptat să se afle mai multe detalii despre aşa-numita Forţă Internaţională de Stabilizare, care ar urma să menţină ordinea în Gaza, conform planului în 20 de puncte al administraţiei Trump anunţat anul trecut. Aceasta propunea un armistiţiu etapizat în Gaza, dezarmarea Hamas şi înfiinţarea unei structuri de guvernare tehnocrată pentru a administra teritoriile palestiniene în perioada de tranziţie.
Consiliul pentru Pace a fost prezentat oficial în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, luna trecută. Jared Kushner, ginerele lui Trump şi membru executiv, a prezentat, de asemenea, o viziune de reconstrucţie strălucitoare – incluzând staţiuni balneare şi turnuri înalte – pentru Gaza, o prezentare condamnată de grupurile de advocacy palestiniene ca fiind „imperialistă”.
Delegația care îl însoțește pe Nicușor Dan la Washington
Din delegaţia şefului statului fac parte consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Marius Lazurca, consilierul prezidenţial pentru politici economice şi sociale, Radu Burnete, şi consilierul de stat din cadrul Departamentului Politică Externă, Parteneriate Strategice şi Românii de Pretutindeni, Vlad Ionescu.
Într-un interviu acordat marţi la Radio România Actualităţi, preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că „este în interesul României” să participe la Consiliul pentru Pace, în calitate de observator.