Fără a formula explicit o solicitare, mesajul premierului indică necesitatea urgentării deciziei Curții Constituționale, în condițiile în care aceasta a amânat deja de patru ori pronunțarea asupra proiectului. În lipsa unei hotărâri rapide, Comisia Europeană ar putea constata oficial neîndeplinirea Jalonului 215, cu impact financiar major asupra României.
Avertismentul transmis de Guvern către CCR
În scrisoarea adresată Curții Constituționale, Ilie Bolojan explică faptul că, în cadrul unei reuniuni formale desfășurate pe 30 ianuarie între Ministerul Proiectelor Europene și reprezentanții Reform and Investment Task Force din cadrul Comisiei Europene, ministrul Dragoș Pîslaru a fost informat că România nu îndeplinește, în acest moment, condițiile impuse prin jalonul referitor la pensiile speciale.
„Pe baza informaţiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”, se arată în informarea citată de premier.
Șeful Executivului a precizat însă că Bruxelles-ul nu va comunica oficial rezultatul evaluării înainte de data de 11 februarie 2026, oferind astfel autorităților române o ultimă fereastră de timp.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, a mai scris Ilie Bolojan.
Mesaj indirect, dar ferm către judecătorii constituționali
Deși nu formulează explicit o cerere de accelerare a procedurii, premierul face trimitere directă la obligațiile constituționale ale statului român în raport cu Uniunea Europeană, invocând articolul 148, alineatul 4, din Constituție.
Referirea la acest articol este interpretată ca un semnal clar că tergiversarea deciziei CCR poate avea consecințe directe asupra angajamentelor asumate de România la nivel european și asupra finanțării din PNRR.
Amintim că Curtea Constituțională a amânat de patru ori verdictul privind al doilea proiect de reformă a pensiilor magistraților, noul termen fiind stabilit pentru 11 februarie.
Coincidență de termene cu un alt dosar sensibil
Data de 11 februarie este una-cheie și dintr-un alt motiv. În aceeași zi, Curtea de Apel București trebuie să se pronunțe, după trei amânări, în dosarul privind contestarea numirilor judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la CCR. Acțiunea a fost formulată de avocata AUR, Silvia Uscov.
Această situație procedurală a fost invocată ca motiv pentru ultima amânare a verdictului CCR privind pensiile magistraților.
Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale
Primul proiect de lege promovat de Guvernul Bolojan a fost respins de CCR în octombrie 2025, din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii, după o sesizare formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.
Ulterior, Executivul și-a asumat răspunderea în Parlament, pe 2 decembrie 2025, pentru un al doilea proiect. Acesta prevede modificări semnificative în sistemul de pensionare al magistraților:
– vârsta de pensionare crește la 65 de ani, față de 48 în prezent– pensia nu poate depăși 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut– baza de calcul este reprezentată de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani
„Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, se arată în documentul asumat de Guvern.
Diferența majoră față de primul proiect constă în perioada de tranziție către vârsta de pensionare de 65 de ani, extinsă la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, față de 10 ani, cât era prevăzut inițial.
De asemenea, în cei minimum 25 de ani de vechime necesari pensionării, pot fi incluși maximum 10 ani de activitate asimilată în alte domenii juridice.
Proiectul, din nou blocat la CCR
Și acest al doilea proiect a fost contestat la Curtea Constituțională tot de Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit informațiilor publice, două dintre cele patru amânări ale CCR au fost cauzate de boicotarea ședințelor de către cei patru judecători numiți de PSD.
În acest context tensionat, avertismentul transmis de Ilie Bolojan către CCR capătă o miză majoră: nu doar reforma pensiilor speciale, ci și 231 de milioane de euro din fonduri europene depind de verdictul așteptat pe 11 februarie.