O decizie fără precedent la nivelul instanței supreme de contencios constituțional aruncă Guvernul Bolojan într-o criză profundă și pune sub semnul întrebării stabilitatea financiară a României. Miercuri, 11 februarie 2026, surse judiciare au confirmat că Curtea Constituțională a României (CCR) ia în calcul o manevră juridică ce ar putea amâna cu până la doi ani verdictul privind pensiile speciale ale magistraților: sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Această mișcare, deși legală, este privită de mulți experți ca o strategie de temporizare care „aruncă în aer” calendarul asumat de România în fața Comisiei Europene.
Manevra „CJUE”: Un blocaj de doi ani pentru reforma magistraților
Solicitarea de a trimite dosarul la Luxemburg a venit din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care cere verificarea compatibilității măsurilor de reformă cu exigențele dreptului Uniunii Europene. Dacă CCR decide să dea curs acestei cereri, consecințele sunt imediate și drastice:
- Suspendarea dosarului: Procesul de la CCR se oprește automat până la primirea răspunsului de la CJUE.
- Timpul de așteptare: Conform fostului președinte al CCR, Augustin Zegrean, un răspuns de la instanța europeană durează, în medie, doi ani.
- Pierderi masive: Premierul Ilie Bolojan a avertizat deja că această întârziere va duce la pierderea definitivă a sumei de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Augustin Zegrean a criticat dur această ezitare a judecătorilor constituționali, sugerând că instanța se teme să pronunțe o soluție tranșantă într-un dosar care vizează propriile privilegii ale breslei. „Am impresia că se tem să dea soluții. La CCR sunt dosare care nu au fost deschise de cinci ani, au peste 14.000 de dosare în stoc”, a subliniat acesta.
Războiul dintre Guvern și CCR: „Scrisoarea de avertisment” a lui Bolojan
Într-o încercare disperată de a debloca situația, premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoare oficială judecătorilor CCR. Gestul, deși catalogat de unii drept o formă de presiune, a fost explicat de șeful Executivului ca o necesitate de transparență.
„Mi s-a părut de bun simț ca instanța constituțională să aibă toate datele. Nu e vorba de presiune… Când vom pierde banii din PNRR, se vor căuta responsabili”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a punctat că responsabilitatea pentru pierderea fondurilor europene nu va aparține Guvernului, ci instituțiilor care blochează mecanismele de reformă. Tonul tăios al premierului reflectă tensiunea fără precedent dintre Palatul Victoria și instanțele superioare, într-un moment în care deficitul bugetar al României necesită urgent fiecare tranșă din PNRR.
Jocurile de culise și controversele mandatelor
Situația la CCR este complicată și de tensiuni interne. Surse din cadrul instituției indică faptul că judecătorul Gheorghe Stan, cunoscut pentru opoziția sa față de reformă, a intrat în concediu exact în momentul în care plenul trebuia să delibereze, repetând un comportament de blocaj observat și la finalul anului trecut.
În paralel, Curtea de Apel București a respins marți cererea de suspendare a judecătorului CCR Dacian Dragoș, formulată de avocata AUR Silvia Uscov. Deși mandatul acestuia rămâne valid, atacurile politice și juridice la adresa componenței Curții slăbesc autoritatea acesteia într-un moment critic pentru statul de drept.
Reforma pensiilor speciale nu este doar o cerință tehnică a PNRR, ci și o promisiune electorală majoră a coaliției de guvernare. Blocarea acesteia prin sesizarea CJUE ar putea fi interpretată de electorat ca o victorie a „sistemului” împotriva reformelor, ceea ce ar putea declanșa proteste masive și o instabilitate politică greu de gestionat în restul anului 2026.