Ilie Bolojan avertizează asupra riscurilor economice și propune soluții pentru reducerea deficitului
România se confruntă cu un deficit bugetar record de 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit anunțului făcut marți de Comisia Europeană (CE), în baza standardelor ESA. În acest context, președintele interimar Ilie Bolojan trage un semnal de alarmă privind posibilele turbulențe economice la nivel global, care ar putea declanșa o nouă criză financiară.
Bolojan a subliniat că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu va suferi amânări la nivel european, ceea ce înseamnă că România trebuie să absoarbă fondurile alocate până cel târziu în 2027. În caz contrar, banii vor fi pierduți. Până în prezent, din cele 28,5 miliarde de euro disponibile, România a reușit să atragă doar 9,4 miliarde de euro.
„Când se cuplează un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010″, a declarat Ilie Bolojan.
În fața acestui context dificil, președintele interimar a propus trei măsuri principale pentru corectarea deficitului: eliminarea cheltuielilor inutile, controlarea companiilor de stat și reducerea sistematică a cheltuielilor publice.
Întrebat dacă deficitul de 9,3%, generat de actuala coaliție de guvernare, îl îngrijorează, Bolojan a răspuns:
„Eu cred că pe orice om rațional, care înțelege ce înseamnă bugete, trebuie să îl îngrijoreze acest lucru. Pentru că, de fapt, ce înseamnă? Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari.
Şi gândiţi-vă că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care n-am avut recesiune economică, n-am avut probleme. Or, în condiţiile în care vedem că există nişte turbulenţe economice la nivel global şi pare că există o încetinire a investiţiilor, pentru că nu mai există o predictibilitate, există o încetinire a schimburilor comerciale.
M-am uitat zilele astea şi am văzut, de exemplu, că în porturile din Statele Unite, de când a început acest război (comercial – n.r.) cu China, au scăzut schimburile comerciale, ca volum în porturi, cu 40%. Cu Europa, lucrurile încă mai sunt 90 de zile, dar cine ştie cum se va termina. Oricum, deci, sunt nişte trepidaţii care ne pot duce către recesiune. Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010″, a avertizat Bolojan, citat de news.ro.
El a reiterat necesitatea unei reforme urgente a aparatului de stat și a companiilor publice, precum și accelerarea absorbției fondurilor europene prin PNRR:
„Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituțiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control și, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbția de bani europeni. Una din discuțiile de zilele trecute cu Comisarul pentru Buget a fost clară: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de țări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută.
Deci, ori vă cheltuiți banii pe care-i aveți, ori, dacă nu, o să îi pierdeți. Eu cred că n-ar fi bine să pierdem acești bani, pentru că înseamnă investiții care nu se fac în România. Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situația în care sancționăm haotic, să creștem taxe și impozite și, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”, a explicat Ilie Bolojan.
România a primit o alocare totală de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, însă, în condițiile în care mai sunt mai puțin de doi ani pentru implementarea proiectelor, riscul de a pierde miliarde de euro devine din ce în ce mai mare. Fondurile sunt condiționate de îndeplinirea unor reforme structurale esențiale.
Conform datelor Eurostat, în 2024, România a înregistrat cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, urmată de Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). De asemenea, 12 state membre au raportat deficite de peste 3% din PIB, în timp ce alte țări, precum Danemarca (+4,5%), Irlanda și Cipru (+4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1%) și Portugalia (+0,7%) au raportat excedente bugetare.