Marți, de la ora 10.00, premierul Ilie Bolojan susține o conferință de presă despre angajarea răspunderii pe reforma administrației locale, anunță Guvernul. Urmează apoi o întâlnire cu președintele Nicușor Dan.
Conferința de presă a primului ministru vine la o zi după ce Executivul de coaliție pe care îl conduce și-a asumat răspunderea în Parlament pe cinci dintre cele șase proiecte din pachetul fiscal 2.
Cu ce deficit ar putea încheia România anul 2025. Bolojan: ”Nu vom fi sub 8%!”
În contextul măsurilor de austeritate, Ilie Bolojan a fost întrebat cu ce deficit ar putea încheia România anul 2025. Acesta este destul de pesimist și spune că deficitul nu va scădea sub 8%.
”Nu cred că am putea încheia anul cu un deficit de sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica mai multe date în acest sens. Unele măsuri au intrat în vigoare abia de la 1 august. Efectele vor fi pe anul viitor. Multe dintre măsuri își vor arăta efectele pe bugetul de anul viitor”, a spus premierul
Premierul, clarificări privind o posibilă creștere a TVA de la 21% la 23%
Întrebat de presă dacă ar putea exista în România o nouă creștere a TVA, de la 21 la 23%, premierul Ilie Bolojan a venit cu o veste bună pentru cetățeni. Acesta spune că taxa nu va crește și nici nu există discuții pe acest subiect în Guvern sau în coaliție.
”Nu a existat o astfel de discuție. Nu s-a discutat o astfel de ipoteză. Când TVA-ul pentru Horeca a rămas la 11%, am spus că în toamnă vom face o evaluare. Despre alte creșteri de TVA Nu s-a discutat. Trebuie să o spunem deschis: a ține echilibre financiare înseamnă un echilibru între venituri și cheltuieli”, a explicat șeful Executivului
Ce spune premierul despre relația cu Nicușor Dan în contextul măsurilor din pachetul 2 și despre demisie
Premierul a început să primească întrebări de la jurnaliștii prezenți la Palatul Victoria. ”Este președintele Nicușor Dan un partener al dvs sau o frână?”, a fost prima dintre ele”Partidele din coaliție și președintele României trebuie să fie partenerul premierului, altfel lucrurile nu funcționează. Într-adevăr, nu este niciodată foarte ușor când ai în jur 4 partide plus minoritățile naționale să cazi de acord asupra unor măsuri care nu sunt ușor de luat. Nu există niciun fel de problemă cu președinte. E un dialog normal pe care l-am avut și îl avem”, a explicat primul-ministru
Întrebat dacă le-a transmis partenerilor de coaliție că va demisiona fără un acord pe pachetul 2 de măsuri, premierul a răspuns: ”Le-am transmis că avem un acord, iar ca să poți exercita funcția, componenta de reduceri și solidaritatea guvernamentală sunt esențiale. Dacă nu se respectă înțelegerile, e greu să-ți exerciți funcția”.
În privința cheltuielilor din administrația locală de la nivel național, premierul a acuzat faptul că, deși ar fi trebuit să scadă cu 5%, acestea au crescut cu 10%. ”Vă rog să ne prezentați pe fiecare ipoteză câți oameni ar fi concediați. Cât ar crește rata șomajului?”, a fost întrebarea primită de la presă.
Ilie Bolojan a răspuns: ”Vă rog să faceți un calcul plecând de la cifre. Se vede că sunt angajați în plus la unele primării față de altele. 10% înseamnă 13.000 de posturi. În ce privește șomajul, e o cerere mare de angajați pe piața reală. Firmele private au posibilitatea să angajeze o mare parte din acești oameni”.
Ilie Bolojan: ”Când reduci cu 25% numărul maxim de posturi aprobate înseamnă că nu faci nici o reducere”
Șeful Executivului a prezentat un grafic cu posturile din primării. ”Numărul maxim de posturi aprobate e de circa 190.000 posturi. Totalul posturilor aprobate prin organigrame – 164.000 de posturi. Numărul de posturi efectiv ocupate: 129.000 de posturi. Deci e o diferență de 32%.
Când reduci cu 25% numărul maxim de posturi aprobate înseamnă că nu faci nici o reducere. Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, am înțeles că efectele sunt nule: se desființează doar posturi vacante. Nu îmi pot permite să vin în fața cetățenilor cu astfel de soluții. De aceea am propus o analiză corectă asupra administrației.
Azi veți avea un link cu toate aceste calcule publice și veți vedea pe fiecare județ și localitate numărul de posturi, simulările de reduceri de personal, și veți vedea cine trebuie să facă reduceri și cine e corect și nu trebuie să facă. Va fi o primă oglindă a administrației din Româînia Dacă vrem să avem o redecere efectivă de 5% a personalului, înseamnă o reducere cu 30% a numărului maxim de posturi aprobate. În sub o mie de localități ar trebuie făcute reduceri de personal în acest scenariu.
Dacă am face o reducere de 10% efectivă, ar însemna o reducere de aproximativ 40% a numărului maxim de posturi aprobate. Asta înseamnă că în jumătate din primării ar trebui făcute reduceri Dacă vrem reducere efectivă de 15% de personal, ar însemna o reducere de aproximativ 45% a numărului maxim de posturi aprobate.
Circa 60% din primării ar trebui să facă reduceri în acest scenariu Eu personal știu că funcționează aceste lucruri, pentru că eu le-am făcut. Dacă vă uitați la Oradea și la județul Bihor, am arătat că se poate O reducere de 10% înseamnă aproximativ 13.000 de concedieri”.
Ilie Bolojan, despre reforma administrației locale: ”E absolut necesară pentru că în multe locuri primăriile nu pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează”
Premierul susține că reforma administrației locale e absolut necesară. Acesta afirmă că sunt multe primării în țară care nu pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează.
”Pe partea de administrația publică locală, reforma este absolut necesară. Asta pentru că multe primării nu-și pot suporta cheltuielile de personal. Dacă o primărie nu poate să-și acopere cheltuielile, înseamnă că ea nu există pentru cetățenii din localitate.
Pachetul pe administrație avea 3 direcții importante: creșterea eficienței administrative, partea de descentralizare – unde și aici există un acord – și o reducere de personal în administrație.
Ați auzit în acest zile mai multe cifre: de 10%, de 20%, de 45%. Mulți nu au înțeles care sunt problemele. Administrația e dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori, și fiecare localitate știe, prin calculul primit de la prefectură, câși angajați poate să aibă maxim.
E singura zonă unde guvernul și parlamentul pot acționa, pe numărul maxim de angajați. Știind ce număr maxim de angajați poate avea, fiecare autoritate locală aprobă organigrama – câți angajați poate avea. În general, mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim de angajați”.
Ilie Bolojan, după asumarea răspunderii pe cele cinci proiecte de legi: ”La un deficit de aproape 10% din PIB nu era posibil să luăm o singură măsură”
Premierul Ilie Bolojan susține marți, de la ora 10:00, o conferință de presă la Palatul Victoria, după asumarea celor cinci reforme din Pachetul 2. Este prima astfel de apariție pe care o are primul-ministru în fața presei, după mai bine de o lună.
”Săptămâna trecută s-au împlinit doua luni de când acest guvern și-a preluat mandatul. La cateva zile după, am constatat că situația preluată era mult mai dificilă decât cea pe care o știam. Am pus în practică cateva măsuri pentru a reduce deficitul, pentru a atrage fonduri europene și pentru a corecta nedreptățile.
Pe componenta de deficit am lucrat pe creșterea veniturilor. Nu era posibil ca la un deficit de 10% să corectăm cu o singură măsură. Prin urmare, au fost puse în practică mai multe măsuri.
Primul pachet, care a rezolvat o parte din probleme. Cel de-al doilea reduce privilegiile din sectorul public, care nu aveau în spate o performanță. Prin pachetul 2 întărim forța statului de a colecta taxele, facem ordine în sănătate.
Acest al doilea pachet trebuia să fie completat de un al 6-lea, reforma administrației locale. Acest pachet este complementar celui de fiscalitate. Fără el, nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul nu o poate susține anii viitori. Fără adoptarea lui nu ne valorificăm potențialul administrației locale și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta”, a spus premierul.
Premierul Ilie Bolojan, conferință de presă în contextul tensiunilor cu PSD pe tema reformei din primării
În prima zi a săptămânii, șeful Guvernului a mers în fața plenului reunit al Parlamentului pentru a angaja răspunderea Guvernului pe cinci dintre cele șase proiecte din pachetul fiscal 2. Evenimentul a avut loc într-un context marcat de tensiunile din coaliție, după ce PSD a blocat pachetul privind reforma administrației publice.
Social democrații au cerut ca al șaselea proiect, privind reforma administrației publice locale, să fie amânat. În acest context, în zona politică au apărut informații care spun că premierul ar fi ameninţat inclusiv cu demisia, dacă liderii coaliției nu reușesc să se pună de acord.
Premierul Ilie Bolojan a amenințat duminică seara că pleacă din funcție. S-a întâmplat asta în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR. Se pare că Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală care să ducă la concedierea a minimum 17.000 de funcționari din ceea ce el consideră un aparat prea stufos. Între timp, PSD, UDMR și minoritățile au cerut o analiză mai detaliată a măsurilor.
Ilie Bolojan și liderii Coaliției, întâlnire la Palatul Cotroceni cu Nicușor Dan
Tot marți, președintele României, Nicușor Dan, i-a convocat pe liderii coaliției pentru a detensionat situația generată de amenințarea premierului Ilie Bolojan de a-și prezenta demisia. La întâlnirea de la Palatul Cotroceni vor participa Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz.
Conform celor de la G4Media, premierul a fost deranjat duminică de declarațiile făcute de președintele Nicușor Dan la Chișinău. Aflat în statul vecine, șeful statului a criticat măsurile luate în grabă. El a luat partea magistraților, cerând o atenuare a reformei pensiilor speciale pe motiv că magistrații români muncesc mult mai mult decât cei europeni.
Nicușor Dan a declarat duminică la Chișinău că solicitase liderilor coaliției ca vârsta de pensionare a magistraților să crească treptat în următorii 15 ani, nu în 10 ani cum este prevăzut în proiectul adoptat de Guvern. Șeful statului consideră că magistrații din România au muncit de două, trei ori mai mult ca cei din alte țări europene. ”Eu am solicitat 15 ani în loc de 10 ani, pentru că spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, zisă specială, magistrații din România chiar au muncit mult mai mult decât omologi lor din țări europene”, a spus Nicușor Dan