Ion Iliescu, fostul președinte al României și una dintre cele mai influente figuri politice ale ultimei jumătăți de secol, pare să se pregătească cu discreție și luciditate pentru inevitabilul sfârșit. La vârsta de 93 de ani, Iliescu a ales să-și organizeze în detaliu locul de veci, într-un gest sobru, dar asumat, care vorbește despre un om care a traversat istoria recentă a României nu doar ca martor, ci ca actor principal.
Cavoul familiei Iliescu, ridicat din marmură neagră
Locul unde fostul șef de stat își va dormi somnul de veci este deja amenajat. Cavoul, construit din marmură neagră, se află în Cimitirul Sfânta Vineri din București, un spațiu încărcat de istorie și simboluri, devenit loc de odihnă pentru numeroase personalități românești, inclusiv din epoca comunistă.
Potrivit informațiilor recente, cavoul nu a fost conceput doar pentru Ion Iliescu, ci pentru întreaga sa familie. Aici se odihnește deja și cumnata sa, Maria Șerbănescu, sora soției sale, Nina Iliescu.
Într-un gest aparent discret, dar simbolic, Iliescu a cerut ca numele său și al soției sale, deja inscripționate pe cruce, să fie acoperite cu o placă de marmură suplimentară, astfel încât să nu mai atragă atenția. Decizia vine după ce, o perioadă îndelungată, aceste inscripții au fost protejate cu o simplă folie de plastic, care însă era adesea îndepărtată de trecători. Fostul președinte își dorește discreție și decență, chiar și după plecarea sa.
Cimitirul Sfânta Vineri – un loc de memorie națională
Amplasat într-o zonă istorică a Capitalei, Cimitirul Sfânta Vineri este unul dintre cele mai vechi și mai importante cimitire ortodoxe din București. Terenul pe care se află a fost donat în 1870 de Effingham Grant, diplomat britanic stabilit în România și cumnatul celebrei Maria Rosetti. Grant, o figură marcantă în epoca modernizării statului român, a fost nu doar ctitorul cimitirului, ci și un susținător al multor inițiative culturale și filantropice.
Locul adăpostește mormintele unor personalități remarcabile: actorul Constantin Nottara, tenorul Leonard din Giulești, arhitectul Em. Budișteanu, artista Maria Lătărețu, precum și Toni și Lucia Sturdza Bulandra. Tot aici au fost înmormântați, de-a lungul vremii, și numeroși lideri ai regimului comunist – o continuitate simbolică pe care și Ion Iliescu pare să o accepte, în felul său.
Discreție, tăcere, reflecție
Deși nu a vorbit public despre pregătirile legate de locul său de veci, gestul fostului președinte transmite o notă de reflecție profundă. Este poate unul dintre puținele momente în care Ion Iliescu, cunoscut pentru reținerea sa față de aparițiile publice din ultimii ani, lasă o urmă vizibilă a umanității dincolo de funcția pe care a ocupat-o.
Este o decizie care îmbină demnitatea cu tăcerea, memoria personală cu istoria unei națiuni. Un președinte care, indiferent de controversele care i-au însoțit mandatul, a marcat începutul unei noi epoci pentru România. Și care, acum, a ales să-și așeze sfârșitul într-un cadru simplu, dar încărcat de semnificații.
O generație care își încheie tăcut capitolele
Ion Iliescu nu este singurul politician din fostul regim care și-a stabilit locul de odihnă veșnică în Cimitirul Sfânta Vineri. Nicolae Văcăroiu, fost premier și coleg de partid, are, la rândul său, un loc de veci în același cimitir.
Încet, dar sigur, o generație care a definit România tranziției își închide filele de viață. Cu decizii bune sau greșite, cu iluzii și deziluzii, dar și cu o amprentă clară asupra destinului unei țări care și-a căutat drumul între comunism și democrație.
În spatele gardului discret de la Sfânta Vineri, printre alei cu nume uitate sau încrustate în piatră, Ion Iliescu a pregătit locul unde se va odihni. Poate nu pentru glorie. Poate nu pentru aplauze. Ci pur și simplu pentru liniște.