Cu doar zece zile înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale din 2025, scena politică și juridică din România este zguduită de o decizie fără precedent: Curtea de Apel Ploiești a suspendat și anulat o hotărâre a Curții Constituționale a României (CCR), prin care fuseseră invalidate alegerile prezidențiale din noiembrie 2024.
Ce a decis instanța de la Ploiești
Judecătorul de la secția de contencios administrativ a admis acțiunea introdusă de un cetățean, Gheorghiță Popescu, și a dispus:
- Suspendarea Hotărârii CCR nr. 32/6 decembrie 2024
- Anularea completă a acesteia
- Obligarea CCR la plata a 70 de lei, cheltuieli de judecată
„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Anulează hotărârea contestată.”
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție în termen de 5 zile.
CCR, considerată de Constituție instanță supremă: poate fi anulată?
Specialiștii în drept constituțional susțin că deciziile CCR nu sunt acte administrative și nu pot fi suspendate sau anulate de nicio altă instanță, potrivit articolului 147 din Constituție. În plus, o hotărâre publicată în Monitorul Oficial – cum este cazul celei contestate – nu mai poate fi suspendată, pentru că efectele ei sunt deja produse.
„Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii. Nu pot fi cenzurate de instanțele de drept comun”, a explicat un avocat constituționalist pentru HotNews.
Motivarea lipsește: o decizie cu impact major, dar fără explicații
Până la această oră, instanța nu a publicat motivarea deciziei, ceea ce alimentează confuzia și suspiciunile. Nu este clar pe ce temei legal s-a bazat Curtea de Apel Ploiești pentru a anula o hotărâre a celei mai înalte autorități constituționale din România.
Risc de conflict instituțional fără precedent
Decizia ar putea declanșa un conflict constituțional deschis între Curtea Constituțională și o instanță de judecată – o situație fără precedent în istoria recentă a României. Potrivit legii, tot CCR ar trebui să tranșeze un astfel de conflict, dar acest paradox juridic complică și mai mult situația.
Cine este Gheorghiță Popescu, reclamantul din dosar
Conform portalului instanțelor, Gheorghiță Popescu este o persoană fizică fără calitate oficială în procesul electoral. Cu toate acestea, instanța i-a admis cererea într-un moment extrem de sensibil – când țara se pregătește să voteze un nou președinte.
Este de notat că solicitări similare au fost respinse anterior, inclusiv de Curtea de Apel București, pe motiv că deciziile CCR nu pot fi atacate în contencios administrativ.
Ce urmează?
Decizia Curții de Apel Ploiești poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, care ar putea să infirme hotărârea. Până atunci, incertitudinea planează asupra procesului electoral, iar tensiunea crește pe măsură ce ziua votului se apropie.