Cozmin Gușă, declarații explozive în emisiunea lui Dan Diaconescu: „Nicușor Dan nu e președintele României”
Alegerile sub semnul îndoielii
Invitat într-o ediție recentă a emisiunii moderate de Dan Diaconescu, analistul politic Cozmin Gușă a lansat o serie de acuzații care au aprins spiritele în spațiul public. Temele abordate au vizat alegerile prezidențiale, legitimitatea noului președinte, dar și o reinterpretare controversată a istoriei recente a României. Potrivit lui Gușă, procesul electoral care l-a adus la Cotroceni pe Nicușor Dan ar fi fost, în opinia sa, „profund viciat” și „departe de a reflecta voința reală a cetățenilor”.
„Nu îl recunosc pe Nicușor Dan ca președinte. Nu o fac din răutate, ci pentru că nu pot accepta o realitate pe care o consider falsificată”, a spus Gușă în direct, adăugând că „alegerile au fost influențate, manipulate și rezultatul este, în opinia mea, ilegitim”.
Nostalgie și istorie reinterpretată
Un alt subiect care a stârnit rumoare a fost reinterpretarea ordinii președinților postdecembriști. Gazda și invitatul au discutat pe larg despre faptul că Nicolae Ceaușescu ar trebui, în opinia lor, să fie considerat „primul președinte al României moderne”, minimalizând astfel rolul asumat istoric de Ion Iliescu.
„Ceaușescu, cu toate greșelile regimului său, a fost liderul care a construit România modernă. Dacă ne uităm cu atenție, el ar trebui să fie recunoscut drept primul președinte al acestei țări. A făcut și rău, dar a făcut și mult bine. A industrializat țara, a lăsat în urmă lucruri concrete. Și da, Nicușor Dan, în această logică, este al șaselea, nu al cincilea”, a explicat Gușă.
Critici dure la adresa președintelui
Despre Nicușor Dan, Cozmin Gușă a vorbit în termeni ironici, afirmând că nu îl consideră liderul real al statului român. „Nicușor Dan este acolo, dar nu e președinte. Spun ‘nu prea e’, ca să nu deranjăm CNA-ul. Eu nu-i contest dreptul legal, ci refuz recunoașterea morală. Nu mă pot uita în oglindă peste ani și să spun că am acceptat o minciună.”
Gușă a ținut să sublinieze că va continua să respecte legea și să acționeze în limitele legale, dar poziția sa este clară: „Nu recunosc acest regim și nici autoritatea morală a noului lider. Pentru mine, e o problemă de principiu și de integritate personală.”
Reacții posibile și implicații
Declarațiile lui Cozmin Gușă vin într-un moment în care societatea românească este deja împărțită și sensibilizată în urma unei campanii electorale marcate de tensiuni. Deși opiniile exprimate în cadrul emisiunii nu au fost însoțite de probe sau argumente juridice clare, ele au potențialul de a alimenta polarizarea socială și de a genera valuri de reacții din partea celorlalți actori politici.
Pentru unii, discursul lui Gușă poate părea un gest de frondă simbolică, o formă de protest personal împotriva unei realități care nu îi convine. Pentru alții însă, astfel de afirmații ar putea părea periculoase, în măsura în care pun sub semnul întrebării legitimitatea instituțiilor statului și cultivă neîncrederea în democrația electorală.
Un ton nostalgic, dar cu accente provocatoare
Retorica nostalgică folosită în emisiune, cu referiri constante la perioada Ceaușescu ca fiind una „de construcție națională”, adaugă un strat și mai sensibil afirmațiilor. Într-un climat deja tensionat, evocarea trecutului comunist într-o lumină favorabilă și contestarea liderului democratic ales ridică întrebări despre direcția în care se îndreaptă discursul public din România.
Concluzie
În lipsa unor dovezi concrete sau a unor concluzii validate de autorități, afirmațiile lui Cozmin Gușă rămân, pentru moment, la stadiul de declarații politice controversate. Rămâne de văzut dacă acest tip de discurs va găsi ecou în societate sau va fi tratat ca un exercițiu retoric izolat. Cert este că, într-un spațiu public deja fragmentat, astfel de intervenții nu pot trece neobservate și ridică semne de întrebare legate de responsabilitatea celor care le lansează.