Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă în iulie de președintele României, Nicușor Dan, referitoare la o lege care prevedea transferul gratuit al unui teren de 2,24 ha, aflat în proprietatea statului, către comuna Moara (județul Suceava).
„Curtea Constituțională (CCR) a admis astăzi sesizarea pe care am făcut-o în luna iulie privind o lege care punea în pericol proprietatea statului. Legea prevedea transferul gratuit al unui teren cu o valoarea financiară semnificativă, aflat în proprietatea statului către comuna Moara, județul Suceava. Am considerat că acest transfer nu respecta Constituția, pentru că: Această decizie a Curții confirmă că obligația statului este să își protejeze proprietățile și interesele naționale în activitatea economică. Mi-am exercitat rolul constituțional de a veghea la respectarea legii fundamentale și voi continua să intervin ori de câte ori este nevoie pentru ca legislația să respecte Constituția și angajamentele internaționale ale României”— Președintele României, Nicușor Dan
Sesizarea din 17 iulie 2025 și contextul juridic al transferului terenului
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis CCR, joi, 17 iulie 2025, o sesizare de neconstituționalitate asupra „Legii pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului și administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale a comunei Moara, județul Suceava”.
Documentul invocă art. 146 lit. a) din Constituție și art. 15 din Legea nr. 47/1992 și poartă titlul „SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE asupra Legii pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului și administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale a comunei Moara, județul Suceava”.
La 28 iunie 2025, Parlamentul a transmis la promulgare legea (PL-x nr. 18/2024), care urmărea trecerea în domeniul public al comunei Moara a terenului de 2,24 ha, situat în intravilanul satului Bulai, „în vederea realizării obiectivului de investiție Grădiniță program normal Bulai, Moara, județ Suceava”, cu predare–preluare prin protocol „la valoarea de inventar”, în 30 de zile de la intrarea în vigoare.
Textul sesizării reține că statul „are obligația protejării proprietății publice și private” și că legea a fost adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (5), art. 120, art. 135 alin. (2) lit. b)–f), art. 136 și art. 147 alin. (4) din Constituție.În punctul 1 este invocată lipsa garanțiilor „necesare și suficiente” pentru realizarea scopului transferului cu titlu gratuit, deși inițiatorii au motivat măsura prin riscul pierderii unei finanțări POR 2014–2020 (2,5 milioane lei) pentru o grădiniță contractată în 2020, cu termen de 12 luni de la ordinul de începere, precum și prin intenții ulterioare („Construirea unei anexe sociale” și „Amenajarea unui Parc”).Sesizarea arată că terenul figurează în anexa nr. 7.8 la Legea nr. 45/2009, în domeniul privat al statului și în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava.Se reamintește regimul juridic: domeniul privat este „alienabil, prescriptibil și sesizabil”, iar domeniul public este „inalienabil” (Decizia CCR nr. 139/2021, par. 94), iar oportunitatea transferului gratuit aparține Parlamentului, în timp ce Guvernul poate transmite proprietatea statului doar prin vânzare (Decizia nr. 139/2021, par. 112–113).Sunt menționate garanții posibile pentru „justul echilibru” – interdicții de vânzare, interdicții de ipotecare, interdicția de schimbare a destinației, folosirea exclusivă pentru scopul menționat – (Decizia nr. 139/2019, par. 120), dar legea nu le prevede.Este reamintită jurisprudența pe proiecte similare (PL-x 452/2020; PL-x 504/2023; PL-x 532/2023; PL-x 83/2023), unde au existat clauze–garanții, în timp ce pentru cazul de față lipsesc, fapt indicat ca afectând regimul proprietății private a statului și obligațiile din art. 135 alin. (2) și art. 136 din Constituție.Sesizarea subliniază caracterul „incert” al obiectivelor invocate (grădinița începută în 2020 și alte intenții), fără termene sau sancțiuni pentru neutilizare.În punctul 2 sunt invocate cerințele de calitate a legii (art. 1 alin. (5)): anexa nr. 7.8 cuprinde „terenuri” totalizând 2,46 ha, pe două UAT (Moara și municipiul Suceava), cu suprafețe de 0,54 ha, 1,70 ha și 0,22 ha, unele agricole (arabil), altele neagricole (curți, construcții).Se arată că legea operează transferul „bunului imobil teren în suprafață de 2,24 ha” fără modificări corelative în anexa 7.8, generând neclaritate asupra obiectului (un teren sau mai multe) și asupra regimului juridic, contrar art. 1 alin. (5); este citată Decizia CCR nr. 729/2023 privind rolul anexelor.În punctul 3, este invocat principiul autonomiei locale (art. 120), întrucât legea aprobă trecerea în domeniul public al comunei Moara fără „manifestarea de voință” a UAT beneficiare prin hotărâre a Consiliului Local.Sunt redate dispoziții din Legea nr. 45/2009 – art. 31 alin. (2) și (3) – care stabilesc regimul terenurilor și faptul că scoaterea lor din proprietatea publică și din administrare se face „doar prin lege”.Sesizarea invocă Decizia nr. 285/2023 (par. 47–49) privind caracterul de utilitate publică al cercetării agricole și obligativitatea reglementării „prin lege”.Este citat art. 358 din Codul administrativ: „(1) Trecerea unui bun din domeniul privat al statului în domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului local… prin hotărâre a Guvernului. (2)… cu plata contravalorii… (3) Cererea… se aprobă prin hotărâre a consiliului local…”.Sunt invocate Decizia nr. 384/2019 și Decizia nr. 1/2014 (par. 183–185), care cer existența cererii UAT pentru transferul bunurilor, cu referire la art. 147 alin. (4) privind caracterul obligatoriu al deciziilor CCR.În același material sunt redate declarații pe alte subiecte:„Florin Călinescu dă verdictul în dosarul lui Călin Georgescu: «Vor să-l scoată din joc, acest proces va ține ca să nu poată candida în 2028». Marele actor îl umilește pe Nicușor Dan: «Este zero, m-a dezamăgit»”— Florin CălinescuEste citată și o opinie privind reforma pensiilor speciale:„Consilierul lui Mugur Isărescu e sigur că CCR nu va bloca reforma pensiilor speciale. ‘Este o problemă de echilibru social, care nu poate fi tolerată la nesfârșit’”— Consilier al guvernatorului BNR, Mugur IsărescuCurtea Constituțională a României discută sesizarea președintelui Nicușor Dan privind o lege inițiată de deputatul Silviu Vexler despre regimul cultelor, care modifică și completează Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.„(4) Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare”.„(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.Președintele indică faptul că, prin modalitatea de adoptare și conținut, legea ar încălca art. 1 alin. (5), art. 76 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. h), precum și art. 29 și art. 30 din Constituție, invocând și art. 147 alin. (4) din Constituție și art. 7 din CEDO, pe motiv că se stabilește conținutul infracțiunii prin acte infralegale.Sesizarea arată că legea extinde sfera subiectului activ al infracțiunii prin includerea categoriilor „rabin” și „imam”, dar și a sintagmei „altor funcții, clericale sau monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte”.„Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcții clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecință, stabilirea conținutului constitutiv al infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, în acest domeniu, al exercitării libertății religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte (…) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă și standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituție. Art. 36 alin. (1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiția ca legea să fie clară, de natură ‘să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituționalitate nu îl îndeplinește”Președintele invocă și enumerarea incompletă a funcțiilor clericale și monahale la art. 23 alin. (4), în contextul existenței a 18 culte recunoscute cu titulaturi specifice.„În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma ‘altor funcții, clericale ori monahale. asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte’, utilizată în formularea art. unic pct.1 din legea supusă controlului de constituționalitate, aceste prevederi rămân neconstituționale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul și imamul printre funcțiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracțiune, fără a ține cont de faptul că există și alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcții clericale și monahale proprii”Sunt exemplificate titulaturi precum muftiu (Cultul musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România) sau bătrân (Organizația Religioasă „Martorii lui Iehova”), care ar trebui reflectate în text.„indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activități este aceeași”Documentul arată că incriminarea „exercitării fără drept a atribuțiilor” specifice mai multor funcții ignoră faptul că, de regulă, atribuțiile nu sunt stabilite prin lege, ci prin statute și coduri canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâre de Guvern, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte.O altă critică vizează stabilirea „dreptului exclusiv al cultelor asupra modalităților religioase de cinstire” a anumitor persoane, aspect indicat ca atingere adusă libertății religioase (art. 29) și libertății de exprimare (art. 30).
Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă în iulie de președintele României, Nicușor Dan, referitoare la o lege care prevedea transferul gratuit al unui teren de 2,24 ha, aflat în proprietatea statului, către comuna Moara (județul Suceava).
„Curtea Constituțională (CCR) a admis astăzi sesizarea pe care am făcut-o în luna iulie privind o lege care punea în pericol proprietatea statului. Legea prevedea transferul gratuit al unui teren cu o valoarea financiară semnificativă, aflat în proprietatea statului către comuna Moara, județul Suceava. Am considerat că acest transfer nu respecta Constituția, pentru că: Această decizie a Curții confirmă că obligația statului este să își protejeze proprietățile și interesele naționale în activitatea economică. Mi-am exercitat rolul constituțional de a veghea la respectarea legii fundamentale și voi continua să intervin ori de câte ori este nevoie pentru ca legislația să respecte Constituția și angajamentele internaționale ale României”— Președintele României, Nicușor Dan
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis CCR, joi, 17 iulie 2025, o sesizare de neconstituționalitate asupra „Legii pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului și administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale a comunei Moara, județul Suceava”.
Documentul invocă art. 146 lit. a) din Constituție și art. 15 din Legea nr. 47/1992 și poartă titlul „SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE asupra Legii pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului și administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale a comunei Moara, județul Suceava”.
La 28 iunie 2025, Parlamentul a transmis la promulgare legea (PL-x nr. 18/2024), care urmărea trecerea în domeniul public al comunei Moara a terenului de 2,24 ha, situat în intravilanul satului Bulai, „în vederea realizării obiectivului de investiție Grădiniță program normal Bulai, Moara, județ Suceava”, cu predare–preluare prin protocol „la valoarea de inventar”, în 30 de zile de la intrarea în vigoare.
Textul sesizării reține că statul „are obligația protejării proprietății publice și private” și că legea a fost adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (5), art. 120, art. 135 alin. (2) lit. b)–f), art. 136 și art. 147 alin. (4) din Constituție.În punctul 1 este invocată lipsa garanțiilor „necesare și suficiente” pentru realizarea scopului transferului cu titlu gratuit, deși inițiatorii au motivat măsura prin riscul pierderii unei finanțări POR 2014–2020 (2,5 milioane lei) pentru o grădiniță contractată în 2020, cu termen de 12 luni de la ordinul de începere, precum și prin intenții ulterioare („Construirea unei anexe sociale” și „Amenajarea unui Parc”).Sesizarea arată că terenul figurează în anexa nr. 7.8 la Legea nr. 45/2009, în domeniul privat al statului și în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava.Se reamintește regimul juridic: domeniul privat este „alienabil, prescriptibil și sesizabil”, iar domeniul public este „inalienabil” (Decizia CCR nr. 139/2021, par. 94), iar oportunitatea transferului gratuit aparține Parlamentului, în timp ce Guvernul poate transmite proprietatea statului doar prin vânzare (Decizia nr. 139/2021, par. 112–113).Sunt menționate garanții posibile pentru „justul echilibru” – interdicții de vânzare, interdicții de ipotecare, interdicția de schimbare a destinației, folosirea exclusivă pentru scopul menționat – (Decizia nr. 139/2019, par. 120), dar legea nu le prevede.Este reamintită jurisprudența pe proiecte similare (PL-x 452/2020; PL-x 504/2023; PL-x 532/2023; PL-x 83/2023), unde au existat clauze–garanții, în timp ce pentru cazul de față lipsesc, fapt indicat ca afectând regimul proprietății private a statului și obligațiile din art. 135 alin. (2) și art. 136 din Constituție.Sesizarea subliniază caracterul „incert” al obiectivelor invocate (grădinița începută în 2020 și alte intenții), fără termene sau sancțiuni pentru neutilizare.În punctul 2 sunt invocate cerințele de calitate a legii (art. 1 alin. (5)): anexa nr. 7.8 cuprinde „terenuri” totalizând 2,46 ha, pe două UAT (Moara și municipiul Suceava), cu suprafețe de 0,54 ha, 1,70 ha și 0,22 ha, unele agricole (arabil), altele neagricole (curți, construcții).Se arată că legea operează transferul „bunului imobil teren în suprafață de 2,24 ha” fără modificări corelative în anexa 7.8, generând neclaritate asupra obiectului (un teren sau mai multe) și asupra regimului juridic, contrar art. 1 alin. (5); este citată Decizia CCR nr. 729/2023 privind rolul anexelor.În punctul 3, este invocat principiul autonomiei locale (art. 120), întrucât legea aprobă trecerea în domeniul public al comunei Moara fără „manifestarea de voință” a UAT beneficiare prin hotărâre a Consiliului Local.Sunt redate dispoziții din Legea nr. 45/2009 – art. 31 alin. (2) și (3) – care stabilesc regimul terenurilor și faptul că scoaterea lor din proprietatea publică și din administrare se face „doar prin lege”.Sesizarea invocă Decizia nr. 285/2023 (par. 47–49) privind caracterul de utilitate publică al cercetării agricole și obligativitatea reglementării „prin lege”.Este citat art. 358 din Codul administrativ: „(1) Trecerea unui bun din domeniul privat al statului în domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului local… prin hotărâre a Guvernului. (2)… cu plata contravalorii… (3) Cererea… se aprobă prin hotărâre a consiliului local…”.Sunt invocate Decizia nr. 384/2019 și Decizia nr. 1/2014 (par. 183–185), care cer existența cererii UAT pentru transferul bunurilor, cu referire la art. 147 alin. (4) privind caracterul obligatoriu al deciziilor CCR.În același material sunt redate declarații pe alte subiecte:„Florin Călinescu dă verdictul în dosarul lui Călin Georgescu: «Vor să-l scoată din joc, acest proces va ține ca să nu poată candida în 2028». Marele actor îl umilește pe Nicușor Dan: «Este zero, m-a dezamăgit»”— Florin CălinescuEste citată și o opinie privind reforma pensiilor speciale:„Consilierul lui Mugur Isărescu e sigur că CCR nu va bloca reforma pensiilor speciale. ‘Este o problemă de echilibru social, care nu poate fi tolerată la nesfârșit’”— Consilier al guvernatorului BNR, Mugur IsărescuCurtea Constituțională a României discută sesizarea președintelui Nicușor Dan privind o lege inițiată de deputatul Silviu Vexler despre regimul cultelor, care modifică și completează Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.„(4) Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare”.„(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.Președintele indică faptul că, prin modalitatea de adoptare și conținut, legea ar încălca art. 1 alin. (5), art. 76 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. h), precum și art. 29 și art. 30 din Constituție, invocând și art. 147 alin. (4) din Constituție și art. 7 din CEDO, pe motiv că se stabilește conținutul infracțiunii prin acte infralegale.Sesizarea arată că legea extinde sfera subiectului activ al infracțiunii prin includerea categoriilor „rabin” și „imam”, dar și a sintagmei „altor funcții, clericale sau monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte”.„Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcții clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecință, stabilirea conținutului constitutiv al infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, în acest domeniu, al exercitării libertății religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte (…) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă și standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituție. Art. 36 alin. (1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiția ca legea să fie clară, de natură ‘să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituționalitate nu îl îndeplinește”Președintele invocă și enumerarea incompletă a funcțiilor clericale și monahale la art. 23 alin. (4), în contextul existenței a 18 culte recunoscute cu titulaturi specifice.„În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma ‘altor funcții, clericale ori monahale. asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte’, utilizată în formularea art. unic pct.1 din legea supusă controlului de constituționalitate, aceste prevederi rămân neconstituționale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul și imamul printre funcțiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracțiune, fără a ține cont de faptul că există și alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcții clericale și monahale proprii”Sunt exemplificate titulaturi precum muftiu (Cultul musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România) sau bătrân (Organizația Religioasă „Martorii lui Iehova”), care ar trebui reflectate în text.„indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activități este aceeași”Documentul arată că incriminarea „exercitării fără drept a atribuțiilor” specifice mai multor funcții ignoră faptul că, de regulă, atribuțiile nu sunt stabilite prin lege, ci prin statute și coduri canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâre de Guvern, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte.O altă critică vizează stabilirea „dreptului exclusiv al cultelor asupra modalităților religioase de cinstire” a anumitor persoane, aspect indicat ca atingere adusă libertății religioase (art. 29) și libertății de exprimare (art. 30).