Consiliul General al Municipiului București a aprobat o nouă taxă turistică, aplicabilă din 2026, care ar urma să aducă aproximativ 15 milioane de lei anual la bugetul Capitalei (nr. 3 milioane de euro). În 2023-2024, procentul colectat a fost de 2% din valoarea nopții de cazare, în 2025 de 1%, însă primarul Ciprian Ciucu a stabilit o sumă fixă pentru anul 2026.
Turiștii care vor veni la București în 2026 vor plăti o taxă turistică, o hotărâre în acest sens fiind adoptată de Consiliul General al Municipiului București în ciuda opoziției puternice din partea industriei hoteliere.
Taxa turistică pentru București în 2026
În 2026, fiecare turist cazat într-o unitate de cazare din București va fi taxat cu 10 lei (aproximativ 2 euro) pe noapte. Spre deosebire de multe alte orașe, taxa nu va varia în funcție de prețul cazării.
Taxa va fi colectată de furnizorii de cazare, de platformele de rezervări online precum Airbnb și Booking.com sau de agențiile de turism.
Potrivit presei locale, nerespectarea obligației poate duce la amenzi de până la 1.500 de lei (294 de euro) pentru persoane fizice sau 4.000 de lei (785 de euro) pentru companii.
„15 milioane. Sunt buni şi aceştia, în situaţia de faţă. (…) Efectiv, orice leuţ care poate fi adus în acest sfârşit de an şi pentru anul viitor contează, pentru că va trebui să facem… nu va scăpa nicio instituţie, ca să fie foarte, foarte clar! Dacă putem 5%, 3%, 2%, de la fiecare în parte, se cumulează de oriunde’, spunea Ciprian Ciucu în prima sa conferință de presă ca primar general.
Potrivit proiectului, obiectivele instituirii taxei sunt:
– creșterea numărului de turiști care vizitează Bucureștiul;
– prelungirea duratei de ședere a acestora;
– majorarea veniturilor generate de turism;
– îmbunătățirea experienței turistice;
– stimularea investițiilor în servicii și infrastructură turistică.
Cum se va aplica taxa turistică pentru București
Taxa specială pentru promovarea turistică a municipiului București va fi calculată prin aplicarea unui tarif de 10 lei/noapte/turist.
Aceasta va trebui evidențiată distinct în documentele de încasare a serviciilor de cazare și va fi colectată de:
– structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare din București;
– platformele online de intermediere a serviciilor de cazare (precum Booking, Airbnb);
– agențiile de turism, în situația în care acestea încasează direct contravaloarea cazării.
Ce valoare avea, până acum, taxa turistică pentru București
Consilierul general USR Dragoș Radu a rezumat istoricul acestei taxe, care se numește „de promovare turistică a municipiului București’.
„Nu vorbim despre o taxă nouă, ci de schimbarea modului de colectare a banilor. Până acum se colecta procent (din valoarea nopții de cazare – n.red.). De acum se va trece la sumă fixă.
În 2023-2024, procentul colectat a fost de 2% (din valoarea nopții de cazare -n.red.).
Anul trecut am redus-o noi, aici, în Consiliul General, la 1%. De ce am redus-o? Pentru că banii se cheltuiesc prin intermediul unei Organizații de Management a Destinațiilor (OMD). Care încă nu e operațională. Și-atunci am zis, dacă tot nu cheltuim banii, să reducem cuantumul, momentan.
Istoricul încasărilor este următorul:
- în anul 2023: 20 milioane lei
- în anul 2024: 21 milioane lei
- în anul 2025: nu am cifra exactă. Dar de vreme ce am înjumătățit procentul, probabil vor fi 10-12 milioane’, a declarat Dragoș Radu.
De ce sunt nemulțumiți hotelierii din București
O problemă majoră semnalată de FIHR este lipsa unui plan concret, public şi asumat privind utilizarea sumelor colectate din taxa de promovare turistică, care atingeau şi până acum aproximativ 4,5 milioane euro anual. În prezent, Bucureşti nu dispune de o Organizaţie de Management al Destinaţiei (OMD) operaţională, iar strategia de promovare a Capitalei lipseşte sau este fragmentată.
„Se colectează bani fără să existe obiective clare, indicatori de performanţă sau un calendar de acţiuni. Industria este pusă în situaţia de a finanţa un mecanism care nu are încă o arhitectură funcţională’, subliniază reprezentanţii federaţiei.
FIHR aminteşte că există deja sume neutilizate colectate în anii anteriori din taxa de promovare, tocmai din cauza lipsei unui mecanism de implementare şi a unei structuri dedicate care să gestioneze strategic aceste fonduri.
„Bucureşti riscă să rămână o destinaţie scumpă fiscal, dar slab promovată, dacă nu schimbă paradigma. Nu taxa este problema, ci lipsa de strategie, dialog şi responsabilitate în cheltuirea banilor’, avertizează FIHR.